Când mergea la vânătoare, Miha Mlakar, in varsta de 33 de ani, visa să ucidă urşi. Acum ii observa. Pasnic, de la distanta, respectand eforturile ţarii sale, Slovenia, de a promova coexistenţa dintre oameni şi urşi.
Slovenia, ţară situată la est de arcul alpin, are motive de îngrijorare: in ultimul deceniu, numărul exemplarelor de urs care populează pădurile sale s-a dublat, atingand pragul de o mie, iar întâlnirile inopinate dintre oameni şi aceste animale s-au înmulţit.
Fenomenul nu il nelinisteste insa pe Ljubo Popovic, un pensionar în vârstă de 67 de ani. "Dacă vă întâlniţi cu un urs, e mai bine să vă retrageţi (...) Însă nu există un pericol. Şi ursul preferă să bată în retragere", a explicat acest rezident din Banja Loka, o localitate din sudul ţării, una dintre zonele slovene populate cu urşi.
Nu departe de satul Markovec, in vest, Miha Mlakar a infiintat o pasiune pentru aceste animale, prezentate vizitatorilor în cadrul unor expediţii de observare. Înainte de a "vana" ursi cu aparatul de fotografiat, tânărul era vânător. "Nu pot imagina această pădure fără urşi. Ei fac mediul înconjurător mai sălbatic, virgin, natural, aşa cum era în urmă cu câteva sute sau mii de ani", a declarat el.
După ce s-au aflat în pragul dispariţiei la începutul secolului al XX-lea, populaţiile de urşi au crescut din nou în Slovenia în urma eforturilor de conservare depuse de autorităţi începând cu anii 1930. Ursul sloven a devenit chiar un produs de export: opt exemplare (masculi şi femele) originare din această ţară au fost eliberate în partea franceză a Munţilor Pirinei între 1996 şi 2006.
Masuri simple, dar eficiente
Cu o suprafaţă totală mai mică decât cea a regiunii franceze Languedoc-Roussillon, Slovenia, o ţară cu 2 milioane de locuitori, are de 20 de ori mai mulţi urşi decât Franţa, unde prezenţa acestor animale nu încetează să genereze diviziuni în rândul locuitorilor din zonele vizate.
În Slovenia insa, peste 60% din populatie se declară de acord cu prezenţa urşilor în proximitatea lor, potrivit unui sondaj realizat în 2016, deşi doresc ca numărul acestor animale să fie reglementat. Niciun "incident serios" cu oamenii nu a fost semnalat în ultimii ani, iar pagubele înregistrate în rândul animalelor domestice au rămas la rândul lor la un nivel stabil, în pofida creşterii populaţiei de urşi.
Pentru a-i dezvata de obiceiul a căuta printre pubelele, o sursa de hrană apreciată de urşi, autoritatile comunele expuse le-au înlocuit cu containere solide, închise în structuri din metal. Pe de alta parte, barierele electrice instalate de crescătorii de animale pentru a-şi proteja şeptelurile sunt subvenţionate în procent de 80%, iar pierderile suferite în rândul animalelor domestice sunt sistematic compensate de stat. Au fost infiintate grupuri speciale de intervenţie, care duc ursii in alte locuri.
Metoda slovenă nu elimină nici vânătoare cu rol "de regularizare". "Numărul urşilor creşte, iar asta dovedeşte că măsurile noastre ce vizează împuşcarea unor exemplare nu sunt excesive", a argumentat Rok Cerne. Autorităţile slovene au propus în acest an împuşcarea a 200 de urşi - dublu faţă de anul trecut.
Un urs denumit Van Damme
Această combinaţie de măsuri ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru România, unde ursul a devenit atât de familiar, încât nu sunt deloc rare cazurile în care turiştii veniţi în vizită în satele din Carpaţi se fotografiază alături de aceste animale. Pe şantierul unei autostrăzi, vizitat frecvent de un urs, muncitorii i-au gasit animalului un nume: Van Damme, după musculosul actor belgian, star al filmelor de acţiune.
În România trăiesc aproximativ 6.000 de urşi, o cifră care reprezintă aproximativ 60% din numărul total estimat al ursidelor din Europa. Dincolo de anecdotele pentru turişti, în România s-au înmulţit conflictele legate de prezenţa acestor animale, considerată "invadatoare". Incepand de anul trecut, 31 de persoane, în special ciobani, au fost atacaţi de urşi. Un om a murit. Aproximativ 940 de incursiuni ale urşilor în zone locuite au fost recenzate în 2017. În 2018, numărul acestor "vizite" a ajuns la 120 până la sfârşitul lunii iulie.
Guvernul român a prezentat la începutul verii un plan ce vizează preluarea controlului asupra acestei situaţii. Instalarea unor pubele ranforsate este una dintre măsurile care au fost încurajate. Autorităţile vor, de asemenea, să limiteze numărul construcţiilor aprobate în zonele ce fac parte din habitatele urşilor.
Dar în lipsa unui sprijin financiar real, apărătorii mediului înconjurător se tem că sacrificarea urşilor va fi "principalul instrument folosit pentru a ţine populaţia sub control", a explicat Livia Cimpoeru, reprezentantă a diviziei române din cadrul World Wide Fund for Nature (WWF). Planul guvernamental evaluează la 4.000 numărul "optim" de urşi în România, o ţară ce are o populaţie de aproape 20 de milioane de locuitori.
Învăţarea unor reguli simple - să nu iei ursul prin surprindere; să nu îl hrăneşti - şi o gestionare eficientă, începând printr-un recensământ fiabil al populaţiilor de urside sunt esenţiale pentru reducerea conflictelor cu oamenii, a declarat Mareike Brix, reprezentantă a fundaţiei EuroNatur, al cărei sediu general se află în Anglia. "Există un risc şi pot să apară probleme", a explicat Mareike Brix pentru AFP. "Însă prezenţa urşilor este de asemenea formidabilă: natura sălbatică a devenit atât de rară în Europa", a adăugat ea. AGERPRES