Acesta este semnalul de alarmă tras de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză privind situația actuală a pieței energetice românești.
Potrivit specialistului, după aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană, România continuă să gestioneze politica energetică prin intervenții administrative, plafonări și modificări legislative frecvente, în timp ce Bruxelles-ul promovează reguli predictibile, concurență și investiții.
Cinci proceduri europene pun presiune pe România
Analiza arată că România se află deja în vizorul Comisiei Europene prin mai multe proceduri de infringement și avertismente oficiale în domeniul energiei.
Cele mai importante dosare sunt:
| Cod procedură | Domeniu | Problemă | Stadiu | Risc |
|---|---|---|---|---|
| INFR(2024)2194 | Gaze naturale | Obligația producătorilor de a vinde o parte din producție la preț reglementat | Aviz motivat | Ridicat |
| INFR(2024)2194 | Electricitate și gaze | Restricții privind formarea prețurilor și limitări ale exporturilor | Scrisoare de punere în întârziere | Ridicat |
| INFR(2023)2032 | Electricitate | Restricții la export și limitarea mecanismelor concurențiale | Scrisoare suplimentară de punere în întârziere | Ridicat |
| INFR(2025)2074 | Eficiență energetică | Aplicarea insuficientă a normelor privind ecodesign și etichetarea energetică | Scrisoare de punere în întârziere | Mediu |
| INFR(2025)2234 | Politică energetică europeană | Neretrarea României din Tratatul Cartei Energiei după retragerea UE și Euratom | Scrisoare de punere în întârziere | Mediu |
Potrivit lui Chisăliță, aceste proceduri nu reprezintă simple dispute tehnice între București și Bruxelles, ci vizează însăși filosofia pieței energetice europene: formarea liberă a prețurilor, libera circulație a energiei și limitarea intervenției statului în economie.
Investitorii sunt descurajați de instabilitatea legislativă
Președintele Asociației Energia Inteligentă atrage atenția că România transmite semnale contradictorii. Pe de o parte solicită investiții masive în producția de energie, rețele și capacități de stocare, iar pe de altă parte modifică frecvent regulile pieței.
„Nicio companie nu poate planifica investiții de miliarde de euro într-un mediu în care o ordonanță de urgență poate modifica radical condițiile economice ale unui proiect”, avertizează acesta.
Alte vulnerabilități pot genera noi proceduri de infringement
Dincolo de dosarele deja deschise, analiza identifică mai multe zone de risc care ar putea atrage noi sancțiuni europene în anii următori.
Printre acestea se numără:
- întârzierea transpunerii Directivei europene privind eficiența energetică;
- întârzieri în implementarea Directivei RED III privind energia regenerabilă;
- aplicarea noilor reguli europene REMIT II privind supravegherea piețelor energetice;
- dificultăți în autorizarea proiectelor de energie regenerabilă;
- accesul limitat la rețele și problemele de racordare;
- riscuri legate de schemele de sprijin și ajutoarele de stat.
În cazul eficienței energetice și al energiei regenerabile, România este deja monitorizată de Comisia Europeană, iar riscul unor noi proceduri este considerat ridicat.
„Adevărata problemă este pierderea credibilității”
Dumitru Chisăliță susține că cea mai mare amenințare nu este plata unor amenzi europene, ci afectarea imaginii României în fața investitorilor și partenerilor internaționali.
„Fiecare infringement transmite investitorilor, instituțiilor financiare și partenerilor europeni că România are dificultăți în respectarea regulilor comune pe care și le-a asumat”, arată analiza.
În contextul în care tranziția energetică europeană va mobiliza sute de miliarde de euro în următorul deceniu, statele care oferă stabilitate și predictibilitate vor atrage investiții importante, în timp ce țările care continuă să mizeze pe intervenționism și improvizații riscă să rămână în urmă.
România riscă să piardă statutul de actor regional important
Concluzia specialistului este că miza depășește cu mult evitarea unor procese la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Dacă România nu va înțelege acest lucru, nu va pierde doar câteva litigii europene. Va pierde șansa de a deveni unul dintre actorii energetici importanți ai Europei de Sud-Est. Iar acesta ar fi un cost infinit mai mare decât orice amendă impusă de Bruxelles”, avertizează Dumitru Chisăliță.



