Cererea nu se întâlneşte cu oferta pe piaţa muncii. Cele mai multe joburi expuse de companii provin din domenii cu salarii mici, unde nu vrea nimeni să se angajeze. Pe de altă parte, unii români fără serviciu doar se prefac că îşi caută o slujbă, pentru a primi în continuare ajutor de şomaj. Între timp, costul cu mâna de lucru a crescut mai mult decât în celelalte ţări europene, dar tot în coada listei am rămas şi munca este plătită tot prost.
Pe reţeaua de socializare Facebook circulă o glumă, potrivit căreia patronii se plâng că nu găsesc să angajeze, spunând că „deşi oferim 1.500 de lei pe lună, românii sunt puturoşi şi preferă să muncească pe 2.000 de euro afară”.
Această glumă pune degetul pe una dintre cele mai dureroase răni ale economiei româneşti. Pe de o parte, angajatorii reclamă lipsa forţei de muncă, iar de cealaltă parte, cei aflaţi în căutare de joburi spun că salariile oferite nu le asigură un trai decent, în condiţiile în care preţurile sunt mari, la unele produse şi servicii apropiindu-se ori chiar depăşindu-le pe cele din Occident.
Numai 3% găsesc job pe loc
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a organizat, la finele săptămânii trecute, Bursa Generală a Locurilor de Muncă. 2.562 de agenţi economici au scos la bătaie 44.600 locuri de muncă. Evenimentul a suscitat un interes destul de ridicat: 29.896 de persoane au venit să solicite un serviciu.
Au fost angajate pe loc 911 persoane, reprezentând 3% din totalul celor prezente. Dintre acestea, 27 cu studii superioare şi 884 cu studii medii.
Principalele ramuri de activitate cărora le corespund meseriile în care au fost încadrate pe loc cele 911 persoane sunt următoarele: hoteluri şi alte facilităţi de cazare (260), construcţii de clădiri (84), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (70).
Cea mai „generoasă” industrie cu locurile de muncă este una dintre cele mai „zgârcite” cu salariile. În februarie 2019, cea mai recentă lună pentru care a publicat date Institutul Naţional de Statistică (INS), în domeniul hoteluri şi restaurante, salariul mediu brut a fost de 2.884 lei, iar cel net de 1.744 lei. Se află mai jos în clasament numai fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu un brut de 2.812 lei şi un net de 1.728 de lei.
„Jumătate dintre cei care se duc la târgurile de joburi nu caută într-adevăr un loc de muncă. Îşi bifează prezenţa, obţin o ştampilă, pentru ca apoi să poată lua în continuare ajutorul de şomaj. Cei mai mulţi dintre aşa-zişii candidaţi care procedează în acest fel sunt muncitori necalificaţi, dar întâlnim astfel de cazuri şi la niveluri mai înalte, mergând până la middle management”, George Butunoiu, specialist în resurse umane.
Câştigul mediu, aproape 3.000 de lei
În luna februarie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.819 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna ianuarie 2019, conform INS. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.933 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.683 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.728 lei).
Bulgarii, plătiţi mai prost
Costul orar mediu cu mâna de lucru în România este de 6,9 euro, potrivit datelor Eurostat pe anul trecut. Dintre statele membre, numai Bulgaria are un nivel mai mic, de 5,4 euro. Statele membre cu cele mai ridicate niveluri sunt Danemarca (43,5 euro), Luxemburg (40,6 euro), Belgia (39,7 euro), Suedia (36,6 euro), Olanda (35,9 euro). Totuşi, România a avut în ultimii doi ani cele mai mari creşteri ale costului cu mâna de lucru, în moneda naţională, 17,1% în 2017 şi 13,3% în 2018.
Românii, printre europenii harnici
România a înregistrat în februarie 2019 o rată a şomajului de 3,8%, sub media Uniunii Europene, care a fost de 6,5%, conform Eurostat. Dintre statele membre, cele mai ridicate rate ale şomajului le-au avut Grecia (18% în decembrie, cele mai recente date), Spania (13,9%), Italia (10,7%). La polul opus se află Cehia (1,9%), Germania (3,1%), Olanda (3,4%).
Cât primeşti să stai acasă
Indemnizaţia de şomaj este o sumă acordată lunar și în mod diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:
* 75% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
* la suma de mai sus se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:
-- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani;
-- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
-- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 10 ani;
-- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani.
În prezent, ISR este de 500 de lei, astfel că ajutorul de şomaj porneşte de la 375 lei. La un salariu mediu brut de 4.819 lei, acesta poate ajunge la circa 860 de lei pe lună.