Însă nu doar suma imensă solicitată atrage atenția, ci și nivelul de degradare în care acest obiectiv strategic se află în prezent, așa cum se descrie într-un document oficial. Cabinele de pază se află în risc seismic sporit, fostul patinoar la fel, iar zona de cazare este inutilizabilă. Vântul intră prin ferestrele vitrate, iar asta acolo unde geamurile nu sunt sparte. Acoperișul este praf, la fel ca și pardoselile și pereții. Mai pe românește spus, Vila Lac 1 este improprie pentru activitățile care se desfășoară acolo. Finanțarea cerută pentru reabilitarea acestui domeniu, care se întinde pe un hectar construit, ar trebui să vină de la bugetul de stat, în următorii doi ani, și este cea mai mare investiție făcută într-un astfel de imobil, după 1989. Interesant este că, deși lucrurile stau atât de grav, RA-APPS a cheltuit, în 2022, peste 1,5 milioane de lei pentru a reface două fântâni arteziene și un bazin decorativ la Vila Lac 1. Odată cu intrarea în reparații capitale, probabil că aceste dotări vor fi refăcute din nou.
Spectaculoasa informație conform căreia Guvernul României pregătește o investiție-mamut, de aproape 60 de milioane de euro, pentru renovarea celebrei Vile Lac 1, fosta locuință a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, folosită, după ianuarie 1990, drept locație de lux pentru ședințele dregătorilor care au făcut și care au desfăcut guvernări, este detronată de detaliile care stau la baza justificării făcute de inițiatorul investiției, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în documentul oficial prin care proiectul a fost transmis pe masa Executivului.
Potrivit Notei de Fundamentare, Vila Lac 1 este un obiectiv de interes public, construit în anul 1965 și „este unul dintre cele mai reprezentative obiective de reprezentare și protocol”.
Acest complex este compus din cinci corpuri de clădire. Primul este o clădire administrativă principală, al doilea este o clădire care adăpostește centrala termică, al treilea este o clădire aferentă pentru odihnă și recreere, la care se adaugă un fost patinoar, iar celelalte două corpuri de clădire reprezintă niște cabine de pază.
Ministerul Dezvoltării susține că, din cauza uzurii elementelor constructive și a elementelor de finisaj, s-au constatat deficiențe majore de ordin estetic și funcțional la nivelul construcțiilor, al instalațiilor și al spațiilor exterioare. „În prezent, imobilul funcționează în regim de avarie, necesitând eforturi mari din partea instituțiilor statului pentru a asigura desfășurarea efectivă a activităților de reprezentare și protocol, dar și pentru asigurarea pazei și a integrității fizice a demnitarilor care participă la aceste activități”, se arată în acest document mai mult decât interesant.
Clădirile principale arată ca după bombardament
Astfel, clădirea administrativă, denumită Corp C4, este descrisă ca fiind una dintre cele mai reprezentative vile de reprezentare și de protocol din România, fiind dotată cu spații de cazare, săli de conferințe și de evenimente, birouri și spații de utilitate în cadrul activităților de protocol la nivel înalt. Ei bine, la interiorul acestui imobil, aceste spații au, potrivit Notei de Fundamentare, nevoie de intervenții de curățare și de refacere a elementelor de finisaj și de decor valoroase.
„Aici se prezintă degradări și fisuri ale elementelor de panotări, infiltrații și exfolieri ale finisajelor pereților și plafoanelor, degradarea majoră a tâmplăriei din aluminiu eloxat existente, pierderi majore de căldură prin zonele vitrate ale tâmplăriei, degradări și infiltrații la nivelul plafoanelor radiante”, susține instituția guvernamentală, care adaugă că „zona de cazare este nefuncțională, apartamentele principale au degradări majore la nivelul finisajelor, grupurile sanitare sunt degradate cu intervenții aparente și prezintă neetanșeități ale tâmplăriei existente, dar și mirosuri persistente ale finisajelor vechi”.
În ceea ce privește clădirea centralei termice, Corpul C2, care cuprinde centrala termică propriu-zisă, dar și spații de depozitare, birouri și spații pentru personal, aceasta prezintă, de asemenea, infiltrații la nivelul acoperișului terasă. „Finisajul exterior, făcut din placare cu mozaic ceramic, are zone lipsă și zone degradate ce nu mai pot fi recuperate. Izolarea termică lipsește. Pardoselile sunt degradate. Pereții au zone infiltrate, zone degradate la nivelul finisajelor și al tencuielii. Tâmplăria exterioară, cea originală, are degradări la nivelul profilelor. Sunt geamuri sparte sau cu acționări blocate”, se mai arată în acest document.
Patinoarul și cabinele de pază, în pericol seismic
Fostul patinoar, denumit în documentația citată, Corpul C3, reprezintă solul curții de lumină, zidurile de sprijin, platforme și scări de acces pentru platforma patinoar. Acest corp nu a mai fost folosit de mulți ani, iar partea superioară de placă, utilizată, anterior, pentru amenajarea unui patinoar în aer liber, este profund degradată, are fisuri în profunzime și prezintă infiltrațiii. Zona este, în acest moment, complet nefuncțională.
Celelalte două corpuri, denumite Corpul C4 și Corpul C5, sunt cabine de pază. Prima este dispusă la intrarea din Strada Nikolai Gogol, iar a doua este dispusă la intrarea din Strada Mircea Eliade. Ambele clădiri prezintă infiltrații la nivelul acoperirii și hidroizolațiilor, al finisajelor exterioare și interioare.
Aceste construcții nu au mai suferit intervenții de la momentul ridicării lor și, potrivit Notei de Fundamentare, nu mai corespund din punct de vedere structural cerințelor contemporane.
Renovarea Vilei Lac 1 este necesară, arată Ministerul Dezvoltării, în calitate de inițiator al acestui proiect-mamut de investiții, pentru „continuarea asigurării unor servicii de reprezentare și protocol, precum și pentru păstrarea integrității proprietății publice a statului și a caracterului specific”. „Se constată necesitatea modernizării structurilor existente și dotarea construcțiilor, astfel încât să asigure performanța acestora”, se mai precizează în actul respectiv.
Mucegaiul, la el acasă. Imobilele necesită renovare din temelie. Suma necesară, incredibil de mare
Un amănunt interesant este acela că obiectivul Corp C3, adică fostul patinoar, dar și Corpul C4, una dintre cabinele de pază de la Vila Lac 1, se încadrează în clasa de risc seismic Rs II și „necesită lucrări de consolidare”. Restul corpurilor de clădire din acest obiectiv se încadrează în clasa de risc seismic Rs III.
Ministerul Dezvoltării susține că, prin aceste renovări ultracostisitoare, se urmărește atingerea mai multor obiective. Primul dintre acestea se referă la „obținerea unui mediu sigur din punct de vedere estetic și funcțional pentru desfășurarea unor activități complexe de reprezentare și protocol”. Apoi, este vorba despre „o mai bună și mai complexă utilizare a spațiului și reducerea consumului de resurse și a consumurilor financiare”.
Un alt obiectiv se referă la “obținerea independenței fizice a imobilelor și asigurarea unui perimetru de securitate ușor de supravegheat”.
„Întrucât, în urma expertizei biologice, a reieșit că imobilul prezintă biodegradări, respectiv umiditate, atacuri fungice, eflorescențe de săruri, este imperios necesar să se ia măsuri de prevenire și de stopare a acestor fenomene”, se arată în Nota de Fundamentare. Proiectul mai vizează și executarea unor lucrări de consolidare a clădirilor pentru introducerea acestora în clasa de risc seismic Rs IV, refacerea structurilor exterioare, a pereților exterior, refacerea hidroizolațiilor și realizarea de termoizolații. Se va înlocui inclusiv mozaicul, se va reface placarea cu cărămidă aparentă și se vor reface straturile de învelitoare și se va realiza un acoperiș „verde”. La toate acestea, se adaugă înlocuirea tâmplăriei și a pardoselilor.
Lucrările ar trebui să dureze minimum doi ani
Alte lucrări se referă la refacerea, în totalitate, a placărilor exterioare cu marmură. Se for reface finisajele existente, iar pereții interiori vor fi consolidați. De asemenea, se vor reface în totalitate trotuarele și rosturile acestora. Se vor reface complet parapeții, hatice din elemente din beton, structurile și toate instalațiile. Se va reface amenajarea peisagistică în toată curtea de la Vila Lac 1, cu accent pe zona de acces și pe peluză. Se vor reface, și aici, placările exterioare cu marmură și se vor consolida zidurile de sprijin.
Se va mai reface sistemul exterior de irigații și se va înlocui și extinde sistemul de iluminat. Același lucru se va întâmpla cu sistemul exterior de degivrare, prin instalarea unuia cu infraroșu. Nu în ultimul rând, urmează să fie refăcute alementele carosabile și pietonală din incintă.
Pentru toate acestea, Ministerul Dezvoltării propune Guvernului României aprobarea indicatorilor tehnico-economici, mai pe înțelesul oricui alocarea unei sume de la bugetul de stat de nu mai puțin decât 280.075.000 de lei cu tot cu TVA, adică 57.158.163,3 euro. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează ca, prin Compania Națională de Investiții (CNI), să asigure o finanțare de 196.325.000 de lei, iar Secretariatul General al Guvernului, prin RA-APPS, restul de 5 milioane de lei.
Investiția ar urma să fie eșalonată pe doi ani, în primul an urmând a fi finanțată cu 147.184.000 de lei, iar în al doilea an, cu 132.291.000 de lei. Suprafața totală desfășurată vizată de aceste lucrări se întinde pe 10.417 metri pătrați.
Nota de Fundamentare este semnată de Adrian Ioan Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și este avizat de către secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, și de ministrul Finanțelor, Ioan Marcel Boloș.
Acum doi ani, RA-APPS a reabilitat două arteziene și un bazin decorativ, în timp ce incintele stăteau în degradare
Această investiție arată că Vila Lac 1 ar putea beneficia, la acest moment, cu succes, titlul de clădire „ghetou”, având în vedere nivelul degradărilor constatate în documentul citat mai sus. Însă, paradoxal, aceste neajunsuri nu au părut să intereseze pe nimeni, până acum, când am intrat într-un an cu patru rânduri de alegeri și cu un final de mandat prezidențial.
„Jurnalul” a dezvăluit, într-una dintre anchetele precedente publicate, că RA-APPS a organizat, în septembrie 2022, două proceduri de achiziție de lucrări de reabilitare, contractate de Sucursala de Reprezentare și Protocol „Triumf”. Prima procedură viza repararea fântânii arteziene și a bazinului decorativ din curtea interioară a Vilei Lac 1, iar a doua a vizat repararea fântânii arteziene exterioare.
La data de 22 septembrie 2022, RA-APPS a încheiat un contract de 1.477.621,9 lei cu TVA inclusă, adjudecat de către companiile SC Cim Recycling Medical Europe 94 SRL și SC Pergola Grădini Decorative SRL. Apoi, în data de 23 septembrie 2022, tot RA-APPS a încheiat cu SC Aquajet SRL un contract de 192.782 de lei cu TVA, pentru refacerea fântânii arteziene exterioare din zona intrării principale în Vila Lac 1.
Vila Lac 1 este gard în gard cu Vila Lac 2, reședința oficială a președintelui României în funcție. Există voci în mediul politic care nu exclud ca această investiție-mamut să fie pregătită pentru amenajarea noii reședințe a familiei Iohannis, după ce actualul șef al statului își va fi terminat mandatul la Palatul Cotroceni. Cu toate acestea, alte voci din zona politică nu cred că acest lucru se va întâmpla. Două motive ar infirma această ipoteză. Prima constă în aceea că lucrările de consolidare vor dura doi ani, adică, dacă ar fi demarate anul acesta, s-ar finaliza undeva la jumătatea anului 2026. Iohannis va pleca de la Cotroceni și, implicit, din Vila Lac 2, în decembrie 2024 și este puțin probabil să aștepte încă un an și jumătate pentru a putea să se mute în reședința la care, potrivit legii, are dreptul pe viață ca fost șef al statului.
Al doilea motiv este acela că Vila Lac 1 este folosită pentru protocol, la nivel guvernamental, la nivel înalt și pentru activități curente care au legătură cu aceste aceste domenii de reprezentare și protocol.