Conform legislației actuale, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) are obligația de a atribui din fondul locativ aflat în domeniul public al statului, locuințe de protocol, cu destinația de reședință oficială, folosința acestor locuințe fiind atribuită cu titlu gratuit, persoanelor care au exercitat funcția de șef al statului român, începând cu data încetării mandatului.
Însă, după ce lunile trecute o clădire a RA-APPS, cu o suprafață de peste 1.200 mp, a ajuns motiv de controversă, după ce în spațiul public au apărut informațiile că lucrările ar costa cel puțin 7 milioane de euro și că ar urma să fie pregătită ca locuinţă pentru președintele Klaus Iohannis, după ce își încheie mandatul, un grup de 30 de parlamentari AUR intenționează să schimbe Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, printr-un proiect de lege înregistrat la Senat chiar în prima zi a vacanței parlamentare.
Cabinetul de lucru, inclus în locuință
Astfel, documentul introduce, în primul rând, o limitare a suprafeței utile a locuinței pe care un fost președinte o poate primi în folosință gratuită de la RA-APPS, la maximum 150 mp, iar în al doilea rând, includerea spațiului destinat cabinetului de lucru în această suprafață a reședinței.
Concret, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român vor beneficia pe durata vieții, printre alte drepturi, de „folosința gratuită a unei locuințe de protocol cu o suprafață utilă de maximum 150 mp, cu destinația de reședință, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar”, prevede propunerea legislativă.
Potrivit prevederilor actuale, foștii șefi ai statului beneficiază de două spații gratuite, unul fiind locuința de protocol, iar celălalt fiind destinat organizării cabinetului de lucru, spun cei 30 de semnatari ai proiectului.
În cazul unor reparații la imobilul atribuit de stat cu destinația de reședință, foștii președinți ai României primesc o altă locuință gratuită, iar legea actuală prevede o suprafață de maximum 200 mp a acestei reședințe temporare.
Parlamentarii AUR propun însă ca și suprafața acestei locuințe să fie limitată tot la 150 mp: „folosința gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuințe, cu destinația de reședință, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, în suprafață de maximum 150 mp, în perioada executării lucrărilor de reparații capitale la imobilul atribuit cu destinația de reședință”.
„Este suficientă și rezonabilă”
„Considerăm că asigurarea unei locuințe de protocol cu cu o suprafață utilă de maximum 150 mp, cu destinația de reședință, care să cuprindă și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, este suficientă și rezonabilă pentru a avea destinația de reședință oficială a persoanelor care au avut calitatea de fost șef al statului român.
Totodată, considerăm că o suprafață utilă de maximum 150 mp este suficientă și pentru locuința de protocol asigurată în perioada executării lucrărilor de reparații capitale la imobilul atribuit cu destinația de reședință”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Șefii secțiilor de votare, obligați să primească toate sesizările
O altă propunere legislativă - pentru care inițiatorii au solicitat și dezbatere în procedură de urgență, probabil pentru a „prinde” și alegerile prezidențiale din noiembrie - a fost înregistrată la Senat, zilele trecute, și propune modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Cei patru parlamentari USR care semnează documentul vor să introducă mai multe prevederi referitoare la înregistrarea şi soluționarea sesizărilor/întâmpinărilor din secția de votare, precum și sancţiuni în cazul nerespectării acestora.
Astfel, președintele biroului electoral - sau, în lipsa acestuia, locţiitorul său - va fi obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare sau întâmpinare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, fie că este înaintată de membri ai biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori acreditați, reprezentanți ai mass-media sau de simpli alegători.
Neregulile, raportate și electronic
Autorii proiectului spun că această prevedere se regăsește deja în Legea nr. 208/2015, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, „motiv pentru care o transpunem şi în Legea nr. 370/2004, pentru a proteja integritatea procesului electoral și a asigura o mai bună desfăşurare a alegerilor”.
Totodată, este introdusă posibilitatea de a transmite sesizările sau întâmpinările prin mijloace electronice către birourile electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București, în situaţia în care președintele/locțiitorul secției de votare refuză să primească sesizări/întâmpinări scrise.
De asemenea, propunerea de act normativ introduce o nouă rubrică în procesele-verbale, care să permită membrilor birourilor secțiilor de votare să consemneze motivele pentru care refuză să semneze respectivele PV, în cazul în care se înregistrează nereguli în timpul procesului de votare.
„La momentul actual, doar preşedintele poate menționa în procesul-verbal motivul pentru care un membru al secției de votare refuză să îl semneze”, precizează parlamentarii USR.
Numere de înregistrare pentru toate sesizările
Propunerea legislativă modifică și Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prin obligarea președintelui/locțiitorului secției de votare „să atribuie un număr de înregistrare pentru orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare”.
Amenzi de până la 10.000 de lei pentru șefii secțiilor de votare
Proiectul de act normativ prevede și sancțiuni consistente „pentru a descuraja abaterile de la obligațiile legale ale președinților/locțiitorilor secțiilor de votare”.
Astfel, pentru refuzul de a primi şi înregistra sesizările sau întâmpinările scrise, amenda crește de la 1.000 -2.500 de lei la 4.500 - 10.000 de lei.
De asemenea, pentru șefii secțiilor de votare care nu le vor permite celorlalți membri ai birourilor electorale completarea rubricii separate din procesul-verbal, este prevăzută o amendă în cuantum de 4.500 - 10.000 de lei.
„Măsurile propuse contribuie la o desfăşurare corectă și echitabilă a procesului electoral, fiind esențiale pentru asigurarea integrităţii şi transparenței”, susțin parlamentarii USR.
„În contextul în care, la alegerile din 9 iunie 2024, 1,5 milioane de voturi au fost anulate sau pierdute şi având în vedere neregulile semnalate de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către observatorii independenți, considerăm că aceste modificări și completări sunt esențiale pentru a garanta pe viitor un proces electoral transparent, corect și eficient”, argumentează inițiatorii proiectului legislativ pentru modificarea regulilor din secțiile de votare.