Xi Jinping se află în plin război cu armata sa, încercând să scape de comandanții pe care îi consideră că nu sunt dispuși sau nu sunt capabili să meargă la război, susțin analiști militari, intervievați de site-ul de știri american Business Insider.
Liderul chinez „încearcă să obțină controlul asupra armatei și cred că se gândește că are nevoie de ofițeri care sunt pregătiți să lupte cu adevărat”, este de părere Gordon Chang, cercetător principal la Institutul Gatestone – grup de reflecție pe probleme de politică externă - și autor al cărții „China Merge la Război”.
„Există sentimentul că mulți dintre ofițerii din China nu vor să lupte.”, spune Chang. „În acest fel, avem într-adevăr o forță condusă de un corp de ofițeri care este indecis în privința participării într-un război.”, adaugă el.
Nu doar corupție
De când a preluat puterea, în 2012, Xi a remaniat armata chineză, prin reduceri profunde de personal, căutând să îmbunătățească cooperarea militaro-civilă și remodelându-i structura, printr-o serie de reforme.
Eforturile sale au atins un punct maxim, pe 29 decembrie 2023, atunci când Xi a demis dintr-odată nouă ofițeri superiori. Rapoartele și serviciile de informații americane au sugerat că decizia a avut drept scop eradicarea corupției, motiv deseori invocat atunci când oficialii chinezi sunt concediați brusc.
Cu toate acestea, pentru Chang, această teorie ratează esențialul. „Dacă ar fi fost așa, toți ar fi fost concediați!”, spune el, referindu-se la motivul real din spatele acestor epurări. Din perspectiva lui, este foarte probabil ca, de fapt, Xi să vrea să-i înlăture pe ofițerii care sunt reticenți să meargă la război.
El a oferit exemplul generalului Liu Yazhou, din cadrul Forțelor Aeriene chineze, care a avertizat asupra efectelor negative ale unei invazii a Taiwanului și a primit o condamnare la moarte cu suspendare, în februarie 2022.
Joel Wuthnow, cercetător principal în cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Militare Chineze de la Universitatea Națională de Apărare din Washington DC, susține că eradicarea corupției și pregătirea gigantului asiatic pentru război sunt obiective aliniate.
„Epurările indică faptul că Xi ar putea să fie preocupat de calitatea oamenilor și a echipamentelor în care a investit în ultimul deceniu.”, spune el.
Cei nouă comandanți de rang înalt înlăturați la sfârșitul anului trecut au fost angrenați în activități legate de producția și cercetarea rachetelor, domeniu cu un rol crucial în orice campanie militară, remarcă Wuthnow.
„Dacă acest echipament funcționează defectuos sau nu se poate baza pe el, cât de încrezători pot fi Xi și colegii săi că armata chineză va învinge?”, se întreabă, retoric, Wuthnow.
În căutarea unui conflict major
China a fost angajată într-o serie de ostilități, de mică amploare, cu mulți dintre vecinii săi apropiați. Este vorba despre conflictul cu India, într-o regiune disputată din Himalaya, cel cu Japonia, în Marea Chinei de Est, cu Filipine, în Marea Chinei de Sud, și cu Taiwanul, pe care China îl revendică drept propriul teritoriu.
Incursiunile Chinei în zona de apărare aeriană a Taiwanului din ultimii cinci ani i-au determinat pe unii oficiali și observatori militari din Marina și Forțele Aeriene ale SUA să anticipeze faptul că armata chineză va invada insula autonomă în următorii ani.
Cu toate acestea, pentru Chang, este imposibil de determinat unde ar putea fi lansată o acțiune militară de anvergură a Beijingului.
„Nu cred că putem spune cu certitudine că este vorba despre Taiwan sau despre oricare altă regiune.”, afirmă el, în pofida faptului că teritoriul taiwanez este, potrivit majorității previziunilor occidentale, locul unde intențiile militare ale Chine ar putea fi, cel mai probabil, transpuse în practică.
Chang a remarcat însă că Xi și-a intensificat retorica războinică. În discursul său de Anul Nou, liderul de la Beijing a declarat că țara sa „va fi cu siguranță reunificată, iar toți chinezii de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan ar trebui să fie legați de un simț al scopului comun și să împărtășească gloria întineririi națiunii chineze.”.
Xi a transmis același mesaj în cadrul unei întâlniri recente, față în față, cu Biden. Potrivit NBC News, președintele chinez i-a spus șefului de la Casa Albă, la summitul APEC din San Francisco, din noiembrie 2023, că țara sa intenționează să preia controlul asupra Taiwanului.
Xi și-a continuat astfel retorica anterioară pe această linie: în noiembrie 2021, Xi l-a avertizat pe Biden că administrația sa „se joacă cu focul” și l-a îndemnat pe liderul american să nu încurajeze independența Taiwanului, numind-o „periculoasă”.
Acest lucru este important, afirmă Chang, deoarece creează „repere” pentru dușmanii politici ai lui Xi. Cu astfel de declarații, liderul chinez ar putea „să convingă atât China, cât și pe el însuși să intre într-un război.”, mai spune Chang.
Cu toate acestea, Wuthnow consideră că Xi a devenit mai precaut în urma invaziei Rusiei în Ucraina, după ce a văzut cum conflictul militar de acolo a destabilizat poziția internă a președintelui Vladimir Putin și se teme că același lucru i s-ar putea întâmpla și lui.
„Rusia a plătit un preț enorm pentru aventura sa greșită, iar China ar păți la fel. În plus, o invazie eșuată ar fi un lucru mai rău pentru Xi din punct de vedere politic, decât să nu încerce deloc.”, susține el.
Riscul unui al treilea război mondial
În momentul de față, sunt întrunite toate condițiile pentru un al treilea război mondial, mai precizează Chang, deoarece există conflicte pe scară largă: războiul din Ucraina, insurecțiile din Africa, operațiunile Israelului împotriva Hamas în Gaza și activitățile militare antioccidentale finanțate de către Iran în Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian.
„Amintiți-vă că, în anii 1930, au existat războaie separate care au fuzionat în ceea ce numim acum Al Doilea Război Mondial.”, afirmă cercetătorul de la Institutul Gatestone. „Aceeași dinamică există și astăzi și este foarte posibil ca toate evenimentele actuale să fuzioneze într-un conflict global.”, avertizează Chang.
O invazie chineză în Asia de Est ar antrena țările occidentale într-o acțiune ceva mai mare, anticipează el.
„Cred că Xi Jinping transpune două pagini din manualul Revoluției țărănești a lui Mao. Una dintre ele a fost aceea de a înconjura orașele din mediul rural. Și, din această perspectivă, cred că Xi Jinping consideră Ucraina, nordul Africii și Israelul drept zona rurală, iar Statele Unite, orașul.”, mai spune el.