Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform analizei realizate de Clean Recycle, 8 din 10 deșeuri aruncate la întâmplare de turiști pe litoral sunt din plastic, iar o mare parte dintre deșeurile care nu sunt colectate selectiv în pubelele speciale ajung în apa Mării Negre. Plasticul predomină și în ceea ce privește cantitatea de deșeuri plutitoare descoperite în apă, într-o proporție de 89%. Studiul „Starea Ecologică a Ecosistemului Marin - Marea Neagră”, elaborat de Ministerul Mediului, arată că cele mai multe deşeuri din plastic descoperite de autorităţi atât pe plajă, cât şi în apă, au fost PET-uri, pungi, saci, linoleum, găleţi şi bidoane.
„Dacă nu este colectat, iar mai apoi reciclat şi valorificat, plasticul poate fi dăunător pentru mediu. Un PET se descompune în aproximativ 500 de ani şi poate afecta fauna marină, dar şi pe fiecare dintre noi, prin lanţul alimentar”.
Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle
Penultimul loc la reciclare în UE
Pentru atingerea obiectivelor de reciclare, pe care România le-a ratat până în prezent, trebuie crescută cantitatea deșeurilor colectate selectiv. România are însă o rată de reciclare cu mult sub 50%, potrivit datelor Eurostat. Dacă Italia și Belgia au ajuns deja la rate de reciclare de 73%, noi reciclăm doar 3,2% din totalul deșeurilor generate, fiind pe penultimul loc în UE. În același timp, cea mai mare pondere a deșeurilor generate, 95,5%, la noi sunt depozitate, la acest capitol fiind devansați tot de Bulgaria, care depozitează 96,6% din deșeuri. De anul viitor, țintele cresc la 65%, iar din 2025 la 70%. În acest sens, infrastructura de colectare trebuie îmbunătățită la nivelul întregii țări și sunt necesare campanii intense de conștientizare și informare, spun specialiștii Clean Recycle. Ambalajele din plastic au atins în 2019 un volum total de 15,4 milioane de tone, fiind al doilea cel mai important material de ambalaje din UE. Cifra este în creștere cu 26,4% comparativ cu anul 2009, potrivit Eurostat. Cantitatea anuală de deșeuri generată de totalitatea activităților economice din UE se ridică la 2,5 miliarde de tone, echivalentul a 5 tone pe cap de locuitor pe an, fiecare cetățean producând, în medie, aproape o jumătate de tonă de deșeuri municipale.
Suntem pe lista neagră a CE
În planul său de acțiune pentru economia circulară, Comisia Europeană (CE) a stabilit că proporția deșeurilor municipale eliminate prin depozitare trebuie să fie limitată la 10% până în 2035. România se află pe lista neagră a Comisiei Europene și la acest capitol, împotriva noastră fiind declanșate mai multe proceduri de infringement. În aprilie 2022, Comisia Europeană a acționat în instanță România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a închis ultimele 44 de depozite de deșeuri neconforme, potrivit standardelor europene. Comisia cere instanței să amendeze România cu 29.781 de euro pe zi, de la data pronunțării hotărârii şi până va pune în aplicare o hotărâre din 2018 care o obligă să închidă gropile de gunoi neconforme. În plus, Comisia Europeană cere judecătorilor europeni să oblige România „la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro” din ziua următoare pronunțării hotărârii din 2018 și până când o va respecta. După aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să închidă peste 100 de depozite de deșeuri care funcționau fără autorizație, termenul pentru transpunerea directivei fiind 2009.
