Acordul cu Fondul Monetar Internațional nu mai are sens în condițiile concrete ale economiei românești, susțin persoane importante din mediul bancar. Rezervele acestora se bazează pe politica FMI și obiectivele acestuia de a interveni în țări cu deficite structurale grave și aflate în dificultăți de plată și credibilitate pe piața financiară. Condițiile s-au schimbat față de 2009- 2010, când România a apelat la un împrumut substanțial de la finanțatorii internaționali și acum relația cu Fondul este doar o problemă de imagine, au opinat bancherii.
Prelungirea acordului a trecut greu în boardul FMI deoarece țări din America Latina au considerat că România nu se mai încadrează în rândul țărilor care trebuie asistate.
Discuțiile în actuala rundă de evaluare a misiunii FMI se vor concentra pe nivelul deficitului, care riscă să devină însa ' o obsesie, o nouă marotă în percepția publică'', dupa părerea specialiștilor așa cum a devenit în timp cursul de schimb. În plus, deficitul este evaluat în cadrul relației cu Uniunea Europeană, care are criterii generale stricte și transparente, iar FMI dublează discuțiile.
România nu este constrânsă de situația bugetară să facă apel la dreptul de a trage bani de la FMI, ca atare runda de negocieri care începe acum nu are o substanță reală ci poate fi folosită pentru reglări de conturi între politicieni. Ca atare este de așteptat o atitudine de espectativă a mediului bancar față de misiunea FMI, declarațiile publice putând fi încălzite doar dinspre mediul politic și mass media interesată.