Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu doar zece ani, agricultura ecologică și roadele aferente, certificate ca atare, erau încă privite cu scepticism. Produsele bio erau de nișă: un moft, ceva extravagant, pentru cei cu bani. Astăzi, rafturile supermarketurilor sunt doldora de marfă cu etichetă verde, la preț bun. Din păcate, doar un mic procent o reprezintă alimentele made in România.
În 2008, când se înființa Asociaţia Bio România, producătorii de alimente organice se numărau pe degetele de la o mână, iar consumatorii erau de ordinul sutelor. Grosul era format din mame tinere, preocupate de sănătatea familiei lor, în căutare de produse curate, fără chimicale.
Marfă de import
„În 2013, asociația noastră a avut un parteneriat cu un mare supermarket și am început să introducem alimente bio românești – cu materii prime autohtone și procesate la noi”, spune Avraham Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România. „Cinci ani mai târziu, acel supermarket avea peste o mie de sortimente bio la raft”.
Piața a explodat în ultimii ani: practic, nu există lanț de retail care să nu aibă alimente cu etichetă verde. Chiar dacă nu există statistici oficiale – fiindcă produsele bio nu au un cod CAEN distinct – se estimează că 1-2% din totalul mărfurilor existente pe piață sunt certificate eco.
„Marea noastră durere, ca asociație, e că, din aceste produse care se consumă la nivel național, cea mai mare parte sunt de import. Noi exportăm materie primă eco în proporție de 90% - și importăm produsele finite pentru consumul intern”, spune Avraham Cioceanu.
Citește pe Antena3.ro
Cererea depășește oferta
Produsele românești organice, care pot fi găsite la raft, sunt în special produse de băcănie: semințe de floarea soarelui, de in, făină, mălai. „La lactate stăm foarte bine, laptele bio românesc fiind cam cel mai scump care se vinde în UE”, spune președintele Bio România.
Stăm bine și la ouă, la miere... Dar, din păcate, lista se termină aici.
„Nu avem deloc carne bio, există un singur abator certificat la Brașov. Nu avem legume și fructe în cantitate suficientă, deși cererea e enormă. Există în țară ferme mici, dar care au clienții lor: oamenii care vin cu mașina, la sfârșit de săptămână, și cumpără tot”, spune Avraham Cioceanu. De aceea, la raft, fructele și legumele bio provin din Italia, Spania sau de prin alte părți.
Certificare de grup
Legislația națională, armonizată cu cea din UE, ar putea ajuta producția autohtonă. „Până în 2020 a funcționat un regulament european care trebuia abrogat. Am contribuit și noi, ca asociație, la noul regulament, care trebuia să se aplice de la 1 ianuarie 2021 – dar, din cauza pandemiei, s-a amânat până în 2022. Printre alte modificări, noul regulament prevedea posibilitatea certificării bio de grup”, explică Avraham Cioceanu.
Asta ar da posibilitatea zecilor de fermieri dintr-o comună să-și certifice produsele ca o singură entitate, cu costuri simbolice, inspecția produselor urmând a se face prin sondaj.
Există și un dezavantaj: „Dacă unul nu respectă regulile certificării, atunci se declasează tot grupul”.
Potențial agricol enorm
În România, se cultivă bio circa 400.000 ha – un procent mic, de 2,6%, raportat la cele 15 milioane de teren arabil, plus pășune. Conform politicii agricole comune, din noul Green Deal european, 25% din terenul agricol al UE ar urma să fie certificat bio până în 2030.
La noi, deci, suprafața certificată ar trebui să crească de 10 ori în următorii ani. Din fericire, spune Avraham Cioceanu, potențialul agricol al României e enorm. Iar o simplă punere în aplicare a unei legi – Legea 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare – ar ajuta enorm procesul, crede președintele Bio România.
O lege amânată
„Această Agenție, cu rolul de a dezvolta strategii pentru dezvoltarea și promovarea oricărui tip de aliment de calitate autohton, că e bio sau nu, ar fi fi trebuit să funcționeze de la 1 ianuarie 2020. A venit pandemia, legea a fost blocată prin două OUG-uri, următorul termen de implementare fiind 1 ianuarie 2022”, spune Avraham Cioceanu.
„Agenția ar fi avut menirea de a oferi consultanță micilor fermieri, pentru a-i ajuta astfel să intre în schema de calitate – și inclusiv costurile de certificare ar fi fost mult diminuate. Asta ar fi încurajat producția internă bio și exporturile, sectorul s-ar fi putut dezvolta – iar, în câțiva ani, România ar fi putut atinge acea țintă de 25% teren agricol bio. Dar totul ține de factorul politic”, conchide Cioceanu.
Șansa agriculturii tradiționale
Președintele Asociației Bio România crede că românul consumă mâncare curată într-o proporție mai mare decât se crede. Fiindcă țara noastră nu stă deloc prost la capitolul produse fără chimicale.
„De pe la jumătatea lunii iulie și până târziu, în toamnă, cam tot ce apare pe piață sunt legume, fructe și alimente care vin din zona de deal și de munte, unde încă se practică o agricultură tradițională: bălegarul se pune în grădină, buruienile se smulg, nu se stropesc cu erbicide... Surplusul din gospodării ajunge pe tarabe și reprezintă baza unei alimentații sănătoase, chiar dacă nu e certificată bio”.
Unde mai pui că și gustul roadelor obținute din agricultura tradițională e mai bun. La produsele organice de origine animală – carne, lactate, ouă eco – da, gustul e diferit. Însă la roșiile certificate bio, spre exemplu, ieșite din răsaduri de hibrid, gustul poate dezamăgi, arată Avraham Cioceanu.
Asociaţia Bio România militează pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural românesc, pentru educarea și informarea consumatorilor. Luptă și pentru condiţii economice favorabile practicării agriculturii ecologice în România, la fel ca în Europa.
Credit foto: Facebook Bio România
