x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agricultura - o afacere în care nu se poate da greş

0
Autor: Ionuț Bălan 13 Mai 2014 - 19:00
Agricultura - o afacere în care nu se poate da greş Karina Knapek/Intact Images


Un premier spunea că România poate deveni a şaptea sau a opta putere economică a Europei. Pe ce îşi baza afirmaţia? Pe faptul că suntem a noua ţară din UE după teritoriu şi a şaptea după populaţie. Şi cam tot în acea zonă ar trebui să ne plasăm şi din punct de vedere economic. Din păcate, dacă schimbăm perspectiva de la ce ne-a dat Dumnezeu la ceea ce trebuia să adăugăm cu minţile şi braţele noastre, ajungem invariabil la coada clasamentelor, fie că-i vorba de PIB pe locuitor sau de productivitate.

Suprafaţă mare, randamente mici
Să lăsăm însă la o parte noţiunile “abstracte” ca PIB şi productivitate, şi să vedem care e diferenţa între ceea ce semănăm şi ceea ce culegem. După suprafaţa însămânţată cu grâu, ne plasăm pe locul 4 în UE, în urma Franţei, Germaniei şi Poloniei. Asta ar arăta că suntem deja o putere europeană. Numai că, atunci când ajungem să vorbim de randamente, România se situează pe ultimele locuri în spaţiul comunitar. În grânarul de odinioară al Europei e nevoie de ani excepţionali ca să se obţină peste 3 tone de grâu la hectar, în timp ce polonezii şi lituanienii scot peste 4, iar cehii aproape 6. Performanţe de 7 - 8 tone la hectar din agriculturile intensive ale Franţei, Danemarcei, Marii Britanii sau Germaniei par rupte din basme. Şi tot aşa: la porumb suntem liderii de necontestat ai Uniunii, însă avem cel mai redus randament faţă de principalii competitori. La floarea-soarelui deţinem prima suprafaţă cultivată, dar al 11-lea randament. La cartofi, degeaba dispunem de a treia suprafaţă cultivată, dacă obţinem o treime din randamentul Belgiei şi jumătate din cel al Spaniei.

Şi, din păcate, şi la ceea ce ar părea că stăm bine, de fapt stăm prost. Majoritatea membrilor estici ai UE şi-au păstrat ori şi-au crescut suprafeţele cultivate cu grâu în ultimele două decenii şi jumătate. Salturi spectaculoase s-au văzut în ţările baltice, unde Letonia şi-a dublat suprafaţa, iar Estonia şi-a majorat-o de cinci ori. În 1987, România cultiva grâu pe 2,4 milioane hectare, acum doar pe 2,1. De aici se observă că o parte din suprafaţa agricolă a României rămâne neînsămânţată. Şi “pârloaga” ar fi fost şi mai mare, noroc cu rapiţa pentru biocombustibili, care de la 88.000 de hectare în 2005, a ajuns la 450.000. Dar norocul e relativ. În anii ’80, se cultivau pe mii de hectare plante textile (in şi cânepă), tutun sau sfeclă de zahăr...

De la ţărani, la fermieri

La noi, hectarul de teren agricol se vinde cu 2.000 de euro, iar la celebrii fermieri olandezi costă de 20 de ori mai mult. Însă, în ciuda faptului că pământul e mai scump, produsele agroalimentare costă la fel. Oare de ce? Pentru că România nu are pieţe. Motiv pentru care, în loc să fie stimulată oferta, se administrează sărăcia. Mediul economic nu-i determină pe oameni să cultive pământul. Ba chiar îi constrânge să renunţe la el, fiindcă ţăranii observă că pierd mai mult dacă muncesc pământul decât dacă-l lasă nelucrat. De aici se vede că pământul, ca să fie muncit, trebuie dat unor investitori. Fiindcă dacă se poate vorbi de un fond locativ îmbătrânit, de tehnologie învechită, care stă la baza problemelor de competitivitate, de o fiscalitate nestimulativă pentru afaceri şi de un management slab, există totuşi un activ de o calitate cu nimic inferioară celui din Occident: pământul. De aceea, cei care achiziţionează teren agricol şi-l revând celor din afară fac un business excelent, deoarece există atât de mult spaţiu pentru a se îmbunătăţi randamentele, încât străinii n-au cum să le refuze oferta. Dar o afacere la fel de profitabilă realizează şi cei ce cumpără suprafeţe “optime” de teren şi au destul capital să facă exact ceea ce ar face străinii. E loc suficient să se ducă cu preţul alimentelor în jos, având în vedere cât de puţin i-a costat activul. Iată de ce-i “bătaie” pe business-ul din agricultură care e atât de puţin intensivă încât face sigure investiţiile. Şi, implicit, aşa se explică interesul înaltelor “feţe” din stat pentru o afacere în care, practic, nu se poate da greş. 



 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault
Pentru prima dată de când Gru­pul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele...

Industria de apărare, la limita supraviețuirii

Industria de apărare, la limita supraviețuirii
Galerie Foto Industria de apărare românească se îndreaptă cu pași mari spre colaps, iar sindicaliștii spun că au fost aduși la disperare de indiferența cu care ministrul Economiei Claudiu Năsui tratează problemele...

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent
Galerie Foto În scandalul sutelor de cadavre de oi îngropate la marginea localității Smârdan în loc să fie incinerate după ce au fost scoase de pe nava eșuată în portul Midia în 2019, apar primele trimiteri în...

Costurile construcțiilor dinamitează piața imobiliară

Costurile construcțiilor dinamitează piața imobiliară
Prețurile materialelor de construcții s-au dublat în ultimele luni, ca efect al pandemiei. Contractele  semnate deja ar trebui să se modifice, pentru că nicio firmă de construcții nu-și mai permite să...

HoReCa cere deconectarea de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021

HoReCa cere deconectarea de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021
Domeniul HoReCa trebuie deconectat de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021, mai ales că la această dată vor fi vaccinați circa 90% dintre angajați, arată Federaţia Patronatelor din Industria...

Ce trebuie să știi atunci când decizi să schimbi locul de muncă

Ce trebuie să știi atunci când decizi să schimbi locul de muncă
Dacă îți plac provocările sau pur și simplu nu te mai simți confortabil la locul actual de muncă și ai nevoie de o schimbare, atunci cel mai probabil va fi nevoie să depui o cerere de demisie la departamentul de...

Ce cred companiile despre ieșirea din criza economică generată de pandemie

Ce cred companiile despre ieșirea din criza economică generată de pandemie
Circa 46% dintre companiile din România spun că nu sunt afectate de criza economică, iar 60% consideră că în acest an se vor redresa și vor ajunge la nivelul la care se aflau înaintea pandemiei,...

Inflația a scăzut la 3,1% în luna martie 2021. Mâncarea s-a scumpit

Inflația a scăzut la 3,1% în luna martie 2021. Mâncarea s-a scumpit
Inflaţia a scăzut la 3,1% în luna martie 2021, de la 3,2% în perioada precedentă. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 4,37%, mâncarea cu 1,59%, iar serviciile cu 2,21%, arată datele Institut...

Traficul cu sturioni sălbatici, tot mai greu de stăpânit

Traficul cu sturioni sălbatici, tot mai greu de stăpânit
Un studiu de piață  privind comerțul cu produse din sturion relevă că aproape o treime din produsele verificate au avut o proveniență ilegală. Realizată de fundația WWF, statistica prezentată oferă...

Sindomet Servcom primește o lovitură cu ranga de un milion de euro pe an

Sindomet Servcom primește o lovitură cu ranga de un milion de euro pe an
Galerie Foto Decizia ministrului Transporturilor de a demola buticurile de la metrou i-a stricat o afacere de peste un milion de euro pe an sindicalistului-șef Ion Rădoi. De la etapa pe răngi, acum s-a trecut la amenințări. În...

Crizele surpriză în pandemie: BICICLETE și HÂRTIE IGIENICĂ

Crizele surpriză în pandemie: BICICLETE și HÂRTIE IGIENICĂ
Galerie Foto Comenzile curg, fabricile nu pot livra produsele din cauza lipsei unor componente. Aceasta este una din „piesele” relansării economieie mondiale care trebuie să pună în mișcare roțile lanțurilor de...

Indicii BVB la niveluri record: Piaţa de capital ar putea deveni a doua sursă de venituri după salarii

Indicii BVB la niveluri record: Piaţa de capital ar putea deveni a doua sursă de venituri după salarii
Indicii BET şi BET-TR au urcat, în primele 3 luni ale acestui an, cu peste 14%, de la începutul anului.  În ultimele 12 luni creşterile au fost de 46,7% pentru BET şi de 54,4% pentru BET-TR, arată...

Discriminare pe piața muncii. Angajatorii resping aproape jumătate dintre candidații între 45-54 de ani

Discriminare pe piața muncii. Angajatorii resping aproape jumătate dintre candidații între 45-54 de ani
Angajatorii refuză circa 46% dintre candidații între 45-54 de ani, pe motiv de vârstă. Cele mai defavorizate sunt femeile, 63% din  acestea fiind respinse, în timp ce 37% din bărbați nu sunt...

Condiții de eligibilitate pentru un credit nebancar

Condiții de eligibilitate pentru un credit nebancar
Oricine ştie că un credit ne poate ajuta să ne procurăm lucrurile pe care ni le dorim, de la o locuinţă la mașina mult visată, până la acoperirea cheltuielilor personale, atunci când situaţia noastră...

Salariul mediu net a scăzut în februarie 2021

Salariul mediu net a scăzut în februarie 2021
Salariul mediu net a scăzut la 3.365 lei în luna februarie 2021, cu 30 lei (-0,9%) mai mic față de perioada anterioară. Comparativ cu aceeași lună din 2020, acesta a crescut cu 5,1%,...
Serviciul de email marketing furnizat de