Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bulgaria și Croația au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este anticamera aderării la zona euro, după cum a anunțat Banca Centrală Europeană (BCE). De ce Bulgaria și Croatia au facut acest pas și de ce nu Romania ?, se întreabă autorii buletinului BNR România - Zona Euro Monitor.
Raspunsul se găsește în indicatorii cheie: balanțe externe și bugete publice pe mai mulți ani.
Din 2013, Bulgaria a avut surplusuri de cont curent, de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009).
Croația a mers pe aceeași linie începand cu 2014, având surplus de 3% în 2019 (de la deficite de doua cifre înainte de 2009).
Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de 2% din PIB in 2019, in timp ce in Croatia a fost in echilibru.
Deficitul bugetului public in Romania a fost de 4,3% din PIB în 2019, iar deficitul de cont curent de 4,6% din PIB (însă mult sub deficitele de doua cifre din 2007-2008, când economiile din Est fuseseră prinse în vria creditării cu intrari mari de capital extern).
Deficitul primar și cel structural al bugetului public în Romania au fost între cele mai adanci din UE în 2019. În plus, există presiuni mari de cheltuieli permanente pe buget. Cu asemanea date orice discuție de intrare în ERMII pentru România era un demers lipsit de credibilitate.
Citește pe Antena3.ro
De remarcat că toate economiile nou intrate in UE, începand cu 2004, și care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la acești indicatori.
România stă bine la datoria publică, respectiv 35% în 2019, față de 20% în Bulgaria și peste 75% în Croația.
Raportul de fundamentare a unui plan de acțiune pentru aderarea la zona euro, elaborat de o comisie națională în 2018 si care este document public, la realizarea căruia au participat reprezentanți ai tuturor partidelor politice din Parlament, ai Administrației Prezidențiale, înalți oficiali guvernamentali și ai BNR, ai Academiei Române, reprezentanți ai sindicatelor și cercurilor de afaceri, ai societatii civile arată că:
- aderarea la zona euro aduce beneficii economice și are semnificație geopolitică, dar înseamnă pregătire;
- aderarea la zona euro cere finanțe publice solide, deficite diminuate, un grad adecvat de robustețe a economiei;
- economia are nevoie de competitivitate, deficite externe reduse, un nivel al cursului de schimb la intrarea în MCS2 care sa permită economiei să reziste presiunilor concurențiale din zona euro, mai ales din cauza lipsei instrumentelor de partajare a riscurilor;
- intrarea în ERM2 cere finanțe publice sănătoase, o consolidare bugetară durabilă (respectarea MTO, adică deficit sub sau egal cu -1% din PIB)
- creșterea veniturilor fiscale/bugetare care să ajute consolidarea bugetară și asigurarea de bunuri publice de bază;
- intrarea în MCS2 cere convergență juridică/legislativă și un statut corespunzător al Băncii Centrale.
Planul ar fi trebuit să înceapă din 2019.
În Bulgaria și Croatia a existat un consens politic în acest sens, plus programe concrete, un dialog permanent cu BCE și CE privind pașii de urmat. Intrarea în MCS2 presupune și intrarea în Uniunea Bancară. Au existat credențiale economice pentru a se admite solicitarea celor două țări de intrare în MCS2.
Pentru Bulgaria echilibrul bugetului public este facilitat de consiliul monetar, care nu permite emisiune monetară decât contra active externe, și mijloace macroprudențiale, introduse dupa 2012 în UE, care ajută la limitarea deficitelor externe.
Balanța externă a fost tot mai puternică în ultimii ani prin încasări mari din turism și ameliorarea balanței comerciale, absorbție de fonduri europene.
Croația încasează mult din turism și are un sector economic foarte bine pus la punct. Leagă aderarea la zona euro și de gradul de euroizare a economiei foarte înalt. În contrast, în Romania, dezechilibrele comerciale au fost tot mai pronunțate, trecând de 6-7% din PIB în ultimii ani; aceste dezechilibre au reflectat politici macroeconomice prociclice (ce au stimulat cererea internă) și declinul competitiv al unor sectoare (industria agrolimentară, cea a confecțiilor, etc). DÎn 2019 deficitul bugetar a fost aproape similar cu cel de cont curent.
Dinamica construcțiilor bugetare în cele două țări a ajutat intrarea în MCS2. Veniturile lor bugetare și fiscale sunt considerabil mai mari decât în România; veniturile fiscale în Bulgaria au fost de 30% din PIB și în Croatia de 37% din PIB în 2019, în timp ce nivelul din Romania a fost de 27% din PIB, printre cele mai scăzute în UE. Veniturile fiscale sunt foarte joase și procedat la o suită de scăderi de impozite și taxe cand se profilau creșteri de salarii pentru a atenua emigrația. S-a ignorat impactul asupra echilibrului bugetar. Ar fi trebuit să se procedeze la masuri de creștere a veniturilor fiscale/bugetare.
Cele două țări au de întreprins pași care privesc legislația contra-spălării de bani, convergența juridică, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri.
Cehia ar putea sa adere oricând la zona euro (deși trebuie să stea formal cel puțin doi ani in MCS2), dar nu a luat o decizie în acest sens.
Ungaria și Polonia au cifre macro de ansamblu și grad de competitivitate mai bune decât ale Romaniei.
Prin programul de convergență adoptat de Guvern în 2020, România a reiterat dorinta de aderare la zona euro. Dar un dialog concret cu BCE și CE nu este fezabil în acest moment, în condițiile în care România nu mai respectă niciun criteriu de convergență nominal
Pentru a face pași concreți înspre MCS2 este obligatoriu să avem o corecție macroeconomică durabilă. Adoptarea euro poate fi ancoră pentru macrostabilizare prin prevenirea derapajelor populiste și prin consolidarea măsurilor pozitive.
Deficitul bugetar, un indicator esential în procesul de trecere la euro trebuie redus. Pentru a nu periclita creșterea economică, ajustarea optimă a acestuia ar putea fi de cel mult o treime din cuantumul anual.
România se apropie rapid de o intersecție periculoasă între nivelul veniturilor din impozite, plus contribuții sociale și cheltuieli cu salarii bugetare, plus beneficii sociale. Implicit, va trebui dusă o campanie de „europenizare mentală” și de „europenizarea bugetară”, mai înainte de „europenizarea monetară”.
