Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum a venit și rândul angajaților de la uzina Automecanica Moreni să amenințe că vor pune lacătul pe poartă și vor protesta în stradă dacă nu vor începe discuțiile pentru majorarea salariilor imediat după sărbătorile de Paște.
Nemulțumirile angajaților sunt legate de faptul că directorul general al societății refuză să vină la masa negocierilor, deși, conform contractului colectiv de muncă, de la 1 mai salariile ar trebui majorate, iar solicitarea sindicatelor este o creștere de 12%.
ADRIAN STOICA
Potrivit contractului colectiv de muncă, salariul mediu în fabrică nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut la nivel național, care în prezent este de 6.035lei. „Acum, după creșterile de la sfârșitul anului trecut, acest salariu este în fabrică de 4.600. Contractul colectiv de muncă prevede majorarea în trepte a acestuia, iar o nouă majorare este prevăzută să intre în vigoare de la 1 mai, dar cu toate acestea directorul general al societății, Răzvan Eugen Bogdan, spune că el nu a promis că vor avea loc discuții despre creșterea salariilor. În actuala etapă noi solicităm o creștere de 12%”, potrivit președintelui Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu. De asemenea, angajații cer majorarea valorii bonurilor de masă de la 20 de lei la 30 de lei, conform unei recente hotărâri de Guvern. Un scandal pe tema salariilor a izbucnit și anul trecut între conducere și sindicat, ajungându-se până în instanță. În prezent la Automecanica Moreni se realizează reparații pentru transportoarele blindate, dar unitatea este implicată și în realizarea unor proiecte civile. De asemenea, în această perioadă se află în negocieri cu filiala elvețiană a producătorul american de vehicule militare General Dynamics pentru realizarea sudurii carcaselor transportoarelor blindate Piranha 5. În luna martie a acestui an a fost semnat un acord pentru crearea unui joint venture între Uzina Mecanică Bucureşti, General Dynamics European Land Systems Romania (GDELS Romania şi MOWAG (filial elvețiană a GD) pentru producerea în România a 133 de transportoare Piranha 5 dintr-un contract inițiat în 2017 care prevede livrarea a 227 de transportoare.
Tinerii pleacă din fabrică
Fabrica are 300 de angajați, dar din cauza salariilor mici media de vârstă este destul de înaintată. Cu toate acestea, în ultima perioadă unitatea reușise să atragă și tineri, dar pentru că după perioada de probă li s-a refuzat majorarea salariului, după cum li se promisese la angajare, au preferat să-și caute alte locuri de muncă. „Reușisem să atragem tineri, dar i-am pierdut pentru că directorul general are o politică de personal ciudată. Se crede Dumnezeul fabricii. După cele trei luni de probă am vrut să renegociem salariile. Directorul general i-a tratat cu indiferență, iar oamenii au plecat. Ce să vă spună, că a plecat și directoarea comercială pentru că directorul general a ținut-o pe un salariu de 3.000 de lei net”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu.
Citește pe Antena3.ro
„Directorul general Răzvan Bogdan afișează o aroganță neîntemeiată. Dânsul are propriul program. Vinerea și lunea nu prea servește serviciul, în restul zilelor vine când vrea și pleacă foarte devreme. Eu i-am atras atenția asupra faptului că și dânsul trebuie să respecte programul de lucru de față cu secretarul de stat Daniela Nicolescu, dar atitudinea dânsului nu s-a schimbat. Chiar și la sfârșitul săptămânii trecute i-am atras atenția secretarei de stat Nicolescu că dacă îi mai protejează pe băieții ăștia deștepți o să stricăm prietenia”.
Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA
Acuze la adresa directorului general
Scandalul din jurul directorului general nu este de ieri, de azi. Sindicatele i-au cerut în toamna anul trecut demisia, tot pe fondul unei dispute legate de majorarea salariilor. Deși le refuza angajaților acest drept, Răzvan Eugen Bogdan a avut grijă să solicite Adunării Generale a Acționarilor fabricii să aprobe dublarea propriului salariu, cerere tratată însă cu refuz. În luna iunie sindicatul a acționat în instanță conducerea fabricii pentru nerespectarea contractului colectiv de muncă și pusă în fața acestei situații ea a cedat și a majorat salariile în două tranșe, în octombrie cu 120 de lei net și în decembrie cu 190 de lei net. Pe lângă dezinteresul afișat față de fabrică, directorul general Răzvan Eugen Bogdan nici nu ar fi trebui să ocupe această funcție dacă se respecta legea, potrivit liderului sindical, care spune că el ar fi trebui să aibă o vechime de minimum cinci ani în industria de apărare pentru a fi numit. Cu toate acestea, a fost numit. „El vine din zona turismului, după care a mai activat în zona construcțiilor. A mai fost director general la Automecanica Moreni în 2012, în timpul guvernării PDL, pentru o scurtă perioadă. Inițial chiar și eu am apreciat numirea sa în fruntea societății, dar prestația sa este o dezamăgire”, a mai completat liderul sindical.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, susține că introducerea guvernării corporative este singura soluţie viabilă pentru redresarea companiilor de stat din sectorul industriei de apărare, iar în acest sens a semnat deja ordinul de ministru prin care Consiliile de Administrație şi conducerile aferente vor intra în proces de selecţie conform OUG 109/2011.
O picătură într-un ocean: datorii de 137,2 milioane de lei șterse
Executivul a decis recent ștergerea unor datorii acumulate la bugetul de stat până pe 31 martie 2022 în valoare de 137,2 milioane de lei care figurau în dreptul a 10 societăți din industria de apărare. Este vorba despre Uzina Mecanică Bucureşti, Uzina Automecanica Moreni, Uzina Mecanică Plopeni, Metrom Braşov, Tohan Zărneşti, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Pirochim Victoria, Uzina Mecanică Sadu, Carfil Braşov şi Fabrica de Arme Cugir. Măsura, care ar trebui să ducă la întărirea capacităţii de apărare a României, va avea un efect zero, pentru că suma respectivă reprezintă 7% din totalul datoriilor înregistrate de cele 10 companii, conform președintelui ASIAA. De exemplu, Uzina Automecanica Moreni are debite totale de 435 milioane de lei, la care se adaugă 200 milioane de lei reprezentând penalităţi de întârziere. Prin noul act normativ i se şterg doar 8 milioane de lei din datoria totală, ceea ce reprezintă nici 2%, spune Constantin Bucuroiu.
