Birul local, sport naţional anticriză

Române sau străine, de stat ori private, marile companii care au deschis fabrici, capacităţi de producţie în România stau acum cu frica în sân că primăriile micilor oraşe sau ale comunelor unde îşi desfăşoară activitatea le vor pune taxe locale substanţiale, adevărate biruri pe care nu le-au luat în calcul şi nici nu au fost anunţate de autorităţile centrale.

Până acum, cel puţin trei investiţii strategice, totalizând 5,8 miliarde de euro, au fost luate la ochi de micile primării.
Fie că vorbim de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, de 4 miliarde de euro, de cel mai mare parc eolian din Europa, de la Fântânele şi Cogealac, unde CEZ aduce 1,1 miliarde de euro sau de Fabrica Ford de la Craiova, investiţie de 675 de milioane de euro, foamea de bani a autorităţilor locale se astâmpără cu taxe noi sau şicanări în justiţie.
Ministrul Economiei stă şi se miră, în loc să sprijine investiţiile mari aduse cu greu în România, să pună stavilă micilor baroni locali puşi pe mare ciupeală.
Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât volumul investiţiilor străine în România în acest an se va reduce la jumătate, potrivit estimărilor BNR.

---

Foamea de bani a autorităţilor locale face ca acestea să introducă tot mai multe taxe investitorilor care au deschis unităţi de producţie în ţara noastră.

Române sau străine, de stat sau private, marile companii, afectate deja de criză, sunt taxate de primăriile pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea.

"Taxa de risc", propusă pe motive de mediu de către Primăria Cernavodă, este cel mai grăitor exemplu. Ţinta ei: Nuclearelectrica, societate ce are în plan o investiţie de 4 miliarde de euro în realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Taxa a fost instituită la finele lui 2008, iar cuantumul a fost stabilit la 70,30 milioane de lei, reprezentând echivalentul unui risc de 3.500 de lei pe locuitor. Primăriţa Mariana Mircea explică faptul că înfiinţarea birului pentru activităţile cu impact asupra mediului are la bază prevederile Codului Fiscal, mai exact articolul 283, alineatul 2.

Primăria îşi justifică gestul prin faptul că în ultimii 10 ani, comunitatea din Cernavodă a cedat în mod gratuit pentru centrală 91 de hectare de teren, echivalent a 12% din intravilanul localităţii. În plus, 100 de hectare de teren au interdicţii de construcţie, în vreme ce alte 400 de hectare au alte restricţii.

Cum centrala este obiectiv nuclear de importanţă naţională, este scutită prin lege de impozitul pe clădirile amplasate în Cernavodă. Calculele primăriţei arată că acest impozit s-ar ridica precis la 100.795.787 lei, potrivit presei locale. Primăriţa spune că oraşul are peste 50 de străzi fără canalizare, 100 de străzi fără termoficare, cartiere neiluminate şi străzi neasfaltate.

DE LA PROFIT LA PIERDERE
Pompiliu Budulan, directorul Nuclearelectrica spune, însă, că datorită taxelor colectate de la companie, oraşul Cernavodă este al patrulea din ţară ca venit pe cap de locuitor şi că gigacaloria costă 21,5 lei, printre cele mai mici din ţară, deoarece agentul termic este apa de răcire de la reactoarele 1 şi 2 ale centralei.

În plus, societatea desfăşoară un program social. Spune că nu poate moderniza şi extinde reţeaua de termoficare, deoarece nu are nici o pârghie legală, aceasta fiind în responsabilitatea primăriei, nu a Nuclearelectrica. Conflictul a ajuns în instanţă. Taxa la care pe Nuclearelectrica ar trebui să o dea ar putea duce compania pe pierdere, fiind de 6 ori mai mare decât profitul din 2008, de 12,5 milioane de lei.

12 PROCESE
În comunca Cogealac, primarul Cati Hristu a blocat cu un proces dezvoltarea celui mai mare proiect eolian din Europa, cel al cehilor de la CEZ care ar dori să investească 1,1 miliarde de euro în 240 de mori de vânt care să totalizeze 600 MW. Proiectul în sine va fi construit în comuna vecină, Fântânele. La Cogealac ar trebui executată pe 10 hectare staţia de transformare care să încarce curentul electric produs de turbine în sistemul energetic naţional.

Primarul de la Cogealac susţine că CEZ nu are autorizaţie de construcţie şi că nu a obţinut legal terenul, acesta fiind retrocedat greşit. După care a început să amendeze investitorul. Şi a deschis 12 procese, care ţin blocat proiectul. Şi asta pentru că legislaţia spune că o dată ce autorităţile locale conchid că se construieşte fără autorizaţie, orice lucrare este sistată până la terminarea procesului.

FORD, TÂRÂT ÎN PROCESE
Situaţia nu este nici pe departe unică. Valeriu Pupăză, primarul comunei Cârcea, a dat şi el în judecată Ford România la finele lunii trecute. Motivul: înscrierea producătorului american în registrul agricol al comunei. Miza: bineînţeles, banii. Această înscriere ar însemna că Ford trebuie să cotizeze anual taxe şi impozite de 2 milioane de euro.

Ford, însă, precizează prin reprezentanţii săi că a plătit obligaţiile la Craiova, acolo unde plătea uzina şi când era parte a grupului Daewoo. Şi până la clarificarea situaţiei, tot la Craiova va vira banii. Angajamentele luate de constructorul auto în contractul de privatizare sunt investiţii de 675 de milioane de euro şi o producţie de 300.000 de autovehicule şi 300.000 de motoare anual începând din 2011.