Cezar Ioan: „Românul rămâne fidel brandurilor naționale”

Cezar Ioan, „educator în vin”, autor, gourmet, bun cunoscător al peisajului culinar românesc, analizează efectele pandemiei atât asupra industriei vinului, cât și la nivel de consumator. După șocul și incertitudinile inițiale, producătorii s-au repliat, cumva – iar consumatorii își drămuiesc mai atent bugetul. 

Chiar la începutul pandemiei, în 2020, lockdownul care a dus la închiderea restaurantelor, dar mai ales incertitudinea generalizată au provocat un șoc și în industria vinului: un întreg canal de vânzare și o întreagă categorie de produse, cea conținând așa-numitele „vinuri exclusiv pentru HoReCa”, s-au prăbușit, explică Cezar Ioan. Iar demersurile de listare a vinurilor în rafturile super- și hypermarketurilor au durat luni întregi.

Pandemia, anul doi

„În 2021, lucrurile s-au mai stabilizat, dar la un nivel nominal scăzut: pe de-o parte s-a redeschis  - parțial, cu întreruperi și cu multă nesiguranță - HoReCa, pe de altă parte, retailerii au început să delisteze multe vinuri care nu au înregistrat vânzări. Și să nu uităm un aspect extrem de important: mare parte din ceea ce numim HoReCa este, de fapt, segmentul de «evenimente» - nunți, botezuri, cumetrii, conferințe ș.a.m.d. Acestea s-au oprit aproape de tot”, arată Cezar. 

Producția de vinuri, la nivel național, nu a scăzut, ci s-a mărit, pe fondul unei recolte 2020 mai bune decât 2019, dar mult vin a mers la distilat, cu sprijinul statului. 

„În privința forței de muncă, multe crame au băgat angajații în șomaj tehnic, într-o primă fază, dar apoi au și renunțat definitiv la o parte dintre angajați. Costurile - cu echipamentele, cu testările, cu înlocuirea celor obligați să se izoleze la domiciliu - au crescut. Costul transporturilor a crescut mult în 2021, atât pe plan intern, cât și internațional, la fel și durata acestora”, explică Cezar Ioan. 

Nesiguranță și economisire

Primul reflex al cramelor a fost să crească distribuția pe bucățele, direct către clienții privați, și prin marele retail. „Dar cât să poată prelua acesta, în condițiile în care spațiul la raft e limitat, iar clientela majoritară chiar nu are vinul ca prioritate? Să mai spun că nesiguranța generală a creat un efect de economisire - mulți consumatori și-au drămuit bugetele mai strict decât înainte, când lumea era optimistă? Sau că ocaziile de socializare s-au rărit?”, explică analistul. 

Comerțul online a crescut, dar nu cât să acopere dispariția canalului HoReCa. „Din păcate, pe fondul scumpirii multor furnituri și a forței de muncă, precum și a incertitudinii privind ajutoarele de stat, vinul românesc nu s-a putut ieftini - deși o presiune în acest sens se face simțită, de pildă în creșterea vânzărilor de vin prin intermediul așa-numitelor rețele de «hard discount», cu mărfurile cele mai ieftine”, mai arată Cezar Ioan.

Evenimente care contează

O bună bucată de timp, restricțiile sanitare și spaima consumatorilor i-au împiedicat aproape complet pe producătorii de vin să organizeze evenimente. „Aș cita, totuși, cu optimism, două exemple de reușită parțială: Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare, unde membrii au reușit să se unească și să organizeze două ediții de «Evadare în Dealu Mare» - evenimente implicând sute de oameni, împărțiți pe grupuri mici, cu măști, termoscanare și o mulțime de hârtii și restricții -, și șase ediții de «Sâmbete ale sticlelor deschise la crame». Tot în grupuri mici, alte sute de persoane au mers în vizite de cunoaștere, degustare și achiziție. Al doilea exemplu este acțiunea «Trei pentru vin», în care cele mai vechi trei crame private cu capital străin din România, SERVE, Oprișor și Vinarte, au fondat o inițiativă comună și încep să se promoveze împreună către export”, arată Cezar Ioan. 

Coș de cumpărături mai mic

Din punctul de vedere al comportamentului de consum, românul rămâne, chiar și în pandemie, fidel brandurilor naționale: „Aș spune că și-a drămuit bugetul mai atent: au crescut vânzările pe canalele de retail cele mai ieftine și cu ofertă mai mică - mulți consumatori le-au preferat tocmai ca să nu fie tentați să plece acasă cu un coș de cumpărături mai mare decât cel previzionat, din pricina tentațiilor. La nivelul premium, care nu reprezintă mai mult de 30% din total, o parte din consumatori a continuat să achiziționeze vinurile cu care era obișnuită, dar au fost și aici scăderi. La nivelul superpremium, lucrurile nu s-au schimbat prea mult”. 

Au încercat producătorii strategii noi, pentru a-și fideliza consumatorii și pentru a atrage și alți iubitori de vin? „Sincer, n-am văzut acțiuni semnificative în acest sens. Personal, cred că e necesar un nou limbaj, noi argumente și un nou ton - toate, mai creative și out of the box - pentru promovarea și fidelizarea consumatorilor”, consideră Cezar Ioan. 

Au existat ajutoare de la stat în pandemie, pentru susținerea producătorilor de vin, afirmă Cezar Ioan. „Totuși, nimic nu poate înlocui cu adevărat o piață funcțională, predictibilă și optimistă”, subliniază el. 

„Anul 2021 a fost unul bun pentru vinul românesc, atât cantitativ, cât și calitativ. Ce vor face producătorii cu el... e o altă discuție, la care eu cred că răspunsul ar trebui să fie exportul”. 

Cezar Ioan, educator în vin

Bucuria gustului

Cezar Ioan și-a lansat recent cartea „Connaisseur fără ifose. Tot e ai vrea să știi despre vin și ceva în plus”: „Este un volum de introducere în domeniul vinului pentru orice amator, limbajul nefiind deloc tehnic. Cartea este și una despre gastronomie și despre modul în care aceasta -  la fel ca vinul -  face parte dintr-un context mai larg al vieților noastre, un context «cultural» (...) Cei care o citesc vor putea înțelege și discuta mult mai ușor despre mâncare și băutură, dar și despre bucuria sinceră pe care orice om o resimte atunci când consumă ceva care-i face plăcere. Nu în ultimul rând, o parte din carte este și o mărturie personală despre ultimele decenii ale României culinare”.