Cinteză: Am demart un control la bănci, să nu ne păcălească

Oficialul BNR se teme că neperformanţa din sistemul bancar va ajunge să fie suportată din bani interni. Băncile străine nu mai finanţează creditele din banii mamelor, ci din depozite

Banca Naţională a României stă cu ochii pe băncile comerciale pentru a vedea dacă raportează corect creditele neperformante. “ Am demarat un control la bănci când am observat că vor să ne păcălească în privinţa creditelor neperformante”, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR. Acesta a explicat că au fost situaţii în care creditele s-au restructurat de 20 de ori, ceea ce arată o amânare a creditelor neperformante. “Nu pot să spun care este nivelul corect al neperformantelor până nu termin controlul, a mai spus Cinteză.

Oficialii instituţiei se tem că toate creditele neperformante care au fost date de bănci vor ajunge să fie plătite de către români. “ Am observat că sursele externe de bani sunt puternic înlocuiţI cu sursele interne, adică cu banii populaţiei din depozite. E periculos în condiţiile în care neperformanţa creşte riscăm ca nenorocirile din sistemul bancar să ajungă să fie finanţate de populaţie “ , a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, la seminarul EU-COFILE, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, Alpha Bank şI BNR. Acesta a explicat că datele BNR arată că banii externi au scăzut de la 104,1 miliarde de lei în decembrie 2008 la 84,3 miliarde de lei astăzi. În acelaşI timp, banii interni au evoluat invers, adică au crescut de la 199,3 miliarde de lei în decembrie 2012 la 235,9 miliarde de lei în septembrie 2013.

Metodologii diferite

Creditele neperformante au ajuns în România la 21,6%, de două ori mai mult decât media UE şI de trei ori mai mult decât în Spania şI cu toate astea nu a căzut nici o bancă, a declarat Nicolae Cinteză, director Direcţia de Supraveghere a BNR. Cum se explică asta? Metodologia este diferită de la ţără la ţară. Unii au ales să scadă din valoarea creditelor neperformante provizioanele, iar alţii şI provizioanele şI valoarea colateralelor. De exemplu, în România creditele neperformante ar fi de numai 3,48% dacă din creditele neperformante s-ar scade cele provizionate (expunera brută -provizioane specifice creditelor neperformante calculate potrivit standardelor româneşti RAS). Şi de 9,33% dacă ar fi scăzute creditele aferente provizioanelor, calculate potrivit standardelor internaţionale IFRS.

Autoritatea de Reglementare Europeană (EBA) a alcătuit o metodologie care mai mult ca sigur va fi preluată de toate statele membre. Potrivit acesteia un credit se consideră neperformant dacă este neplătit de mai mult de 90 de zile sau care este improbabil de plătit de debitor fără executarea colateralului.