Compensaţii din fondul de şomaj

Statul, şi în special cel român, este cel mai bun loc de la care să fii dat afară în timp de criză. Autorităţile discrimi­nează companiile private din România prin acordarea preferenţială din banii tuturor pentru salariile compensatorii de la companiile sale feroviare.

Ai fost proaspăt dat afară de la pa­tron? Înseamnă că ai primit minimum un salariu compensatoriu şi indemnizaţia de şomaj. Dar dacă lucrezi la stat şi faci parte dintr-un sindicat gălăgios, atunci te-ai scos. În lipsă cruntă de bani, dar sub presiu­nea sindicatelor, autorităţile au găsit finanţare pentru cei 10.000 de oameni pe care companiile din domeniul fero­viar îi vor disponibiliza în acest an: bugetul ajutoarelor de şomaj.

"Bugetul asigurărilor de şomaj este acoperit atât de privaţi, cât şi de companiile de stat. În România se face o discrimi­nare a companiilor private şi a angaja­­ţi­lor lor privitor la acest buget: cotizează toţi, dar cei de la stat primesc mai mult, iar indemnizaţiile nu sunt corelate cu con­tribuţia", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Ordonanţa Guvernului numărul 9/2010 stipulează faptul că aceia care vor fi daţi afară de la cele 14 companii de stat din domeniul feroviar beneficiază de o sumă dublă faţă de salariul mediu net pe economie, de şomaj şi de un "venit de completare". Acesta este diferenţa dintre şomaj şi salariul individual mediu net pe ultimele trei luni înainte de concediere şi se acordă pentru 12 luni dacă salariaţii au o vechime în muncă de până la 15 ani. Pentru cei între 15 şi 25 de ani "venitul de completare" se va acorda pentru 13 luni, iar pentru cei cu peste 25 de ani se va ajunge la 15 luni. Având în vedere că pentru disponibilizări se vor plăti în total 152 milioane de lei, ar veni o medie de 15.000 de lei pe fiecare ceferist. "Există două Românii, una a statului şi alta a priva­ţilor", spune şi Neculai Viţelaru, vice­preşedinte al CNIPMMR. Situaţia financiară a companiilor feroviare nu permite, însă, acordarea banilor din bugetele lor. Iar în acelaşi mod este şi bugetul Ministerului Transporturilor.


CUTIA PANDOREI
Concedierile de la companiile de stat se plăteau, de obicei, din bugetele ministerelor în curtea cărora erau. Ceea ce este tot un fel de ajutor de stat pentru compa­niile respective, din moment ce patronii privaţi sunt obligaţi să plătească din fondurile proprii, susţin întreprinzătorii.

Potrivit Legii 76/2002, la bugetul asi­gurărilor sociale de şomaj contribuie în mod obligatoriu toţi salariaţii şi angajatorii din România. Cum articolul 4 al ace­leiaşi legi arată că este interzisă orice fel de discriminare în aplicarea legii, angajaţii disponibilizaţi de la alte companii ar putea cere aceleaşi sume şi din acelaşi buget. Consiliul pentru IMM-uri mai ara­tă şi alte hibe ale sistemului asigurărilor pentru şomaj.

În primul rând, con­tribu­ţiile plătite se raportează la venitul brut şi la fondul total de salarii, în vreme ce in­dem­nizaţia primită se raportează la sala­riul minim. Ceea ce duce la a doua pro­ble­mă: salariaţii, când sunt disponibilizaţi, ar trebui să primească banii în funcţie de cât au cotizat.


PIERDERI MARI
Ministerul Transporturilor încearcă să repună pe picioare companiile sale fero­viare după pierderile masive înregistrate în ultimii ani. Cele mai multe concedieri se vor face la CFR Marfă, care restructu­rează în acest an 6.700 de angajaţi, de la CFR Călători vor pleca 1.100 de oameni, SC Întreţinere şi Reparaţii Vagoane "CFR IRV" - 800, CFR Infrastructură va da afară 600 de salariaţi, iar SC Întreţinere şi Re­paraţii Locomotive şi Utilaje "CFR IRLU", 500. CFR Marfă înregistra în primele nouă luni din 2009 pierderi de 229 mi­lioane de lei, faţă de 50,9 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2008.