Credit pentru Bechtel

Lucrările efectuate în 2010 la autostrada Braşov-Borş (Transilvania) vor fi finanţate dintr-un credit care urmează să fie atras cu garanţia statului, a declarat, Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Măsura este necesară deoarece după achitarea datoriei în valoare de 214 milioane de euro către Bechtel, constructorul autostrăzii, Compania de drumuri nu mai are alţi bani prevăzuţi pentru lucrări la această autostradă. Autorităţile nu au stabilit de la ce instituţie financiară va face împrumutul şi nici valoarea acestuia. "Împrumutul poate fi luat de către Ministerul Finanţelor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) sau de către Bechtel. Încă nu am decis, dar oricum trebuie avut grijă ca acest împrumut să nu ne ducă în deficit", a spus Dascălu, după o conferinţă de presă.

LUCRĂRI

Secretarul de stat a adăugat că Bechtel trebuie să prezinte un grafic de lucrări pentru acest an care să includă şi sumele necesare pentru lucrări. Totodată, Dascălu a precizat că România va propune Comisiei Europene includerea autostrăzii Transilvania în reţeaua de drumuri TEN-T, pentru a obţine fonduri comunitare în vederea finanţării construcţiei. Comisia Europeană a lansat în acest an un proiect de revizuire a strategiei TEN-T, la care participă 15 state, printre care şi România.

PROIECTE

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au participat miercuri şi joi la o primă întâlnire, din cele patru programate, pentru implementarea proiectului SEETAC (South-East European Transport Axis Cooperation) din cadrul Programului de Cooperare Transnaţională - Sud-Estul Europei.

Prezent la eveniment, directorul în cadrul SEETAC, Carlo Fortuna, a spus că statele implicate în program vor purta discuţii cu Comisia Europeană privind proiectele naţionale ale fiecărei ţări. "Metodologia de revizuire a strategiei TEN-T va fi publicată până în luna iunie şi vom avea apoi întâlniri cu Comisia pentru a negocia proiectele", a spus Fortuna.

Scopul întâlnirii a fost de a stabili legături între actualele coridoare paneuropene, cum ar fi Autostrada Târgu Mureş-Iaşi, care face legătura între coridoarele IV şi IX Paneuropene, şi pentru a găsi soluţii comune pentru revizuirea TEN-T.

"Sindicatul «Transilvania» de la Bechtel a primit, miercuri, o notificare de la companie prin care se anunţă că a fost începută procedura de concediere colectivă a tuturor celor 1.933 de angajaţi, începând cu 5 martie. Oamenii primesc preaviz de 20 de zile lucrătoare, astfel încât în primele zile ale lunii aprilie concedierea intră în vigoare", a spus liderul sindicatului Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop.

Bechtel a anunţat miercuri că ar putea efectua concedieri colective, din cauza datoriilor Companiei Autostrăzi şi Drumuri, urmând ca disponibilizaţii să primească plăţi compensatorii. "Regretăm că trebuie să luăm în considerare o asemenea măsură. Vom continua consultările cu sindicatele şi vom căuta soluţii pentru a micşora pe cât posibil numărul poziţiilor care vor fi reduse", a declarat, într-un comunicat, directorul proiectului Autostrada Transilvania, Michael Swinford.

CNADNR susţine că a convenit cu Bechtel un grafic de plată a sumelor restante din 2009, de 214 milioane de euro, până în aprilie.

Bechtel a inaugurat, la 1 decembrie, primii 42 de kilometri ai autostrăzii Transilvania, respectiv tronsonul 2B Turda-Gilău. Pentru 2010, autorităţile au anunţat că vor să finalizeze, dacă va exista finanţare, tronsonul Turda-Gilău, prin construirea celorlalţi 9,4 kilometri, viaductul de la Suplacu de Barcău, în lungime de 2 kilometri, şi alţi 18 kilometri între localităţile Dolea şi Sarsig, din Bihor, pe secţiunea 3C a autostrăzii.

Premierul Emil Boc a anunţat recent că Guvernul va propune Bechtel ca anumite tronsoane din autostradă să fie realizate în parteneriat public-privat, sistem pe care Executivul intenţionează să îl extindă pentru principalele proiecte de infrastructură.

Prioritatea Ministerului Transporturilor sunt proiectele europene nu cele cu finanţare de la bugetul de stat
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine că reprezentanţii companiei Bechtel, constructorul Autostrăzii Braşov-Borş, ştiau de anul trecut că în 2010 sumele alocate de la bugetul de stat pentru lucrări vor fi diminuate drastic, având prioritate proiectele cu finanţare europeană.

"Încă din ianuarie 2009, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, le-a transmis reprezentanţilor Bechtel, în întâlnirile directe pe care le-au avut, că priorităţile ministerului sunt: proiectele realizate cu cofinanţare europeană, prin fonduri nerambursabile, proiectele realizate cu cofinanţare europeană, prin fonduri rambursabile (BEI, BERD, etc) şi proiectele realizate direct de la bugetul de stat", potrivit Ministerului Transporturilor.

Astfel, în cursul anului trecut, Bechtel a primit "sume importante" pentru lucrări, deoarece Autoritatea de Management a fondurilor europene, din MTI, nu era acreditată, aşa că nu puteau fi transmise cereri de rambursare a fondurilor europene. După ce autoritatea a fost acredită în luna iunie 2009, ministerul a dat prioritate proiectelor cu finanţare europeană.

MTI precizează că a propus companiei Bechtel găsirea unor soluţii alternative de finanţare, care să nu influenţeze bugetul de stat.

Potrivit sursei citate, Bechtel a depus în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie o documentaţie incompletă.

Compania americană a anunţat miercuri că va efectua concedieri colective, din cauza datoriilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), urmând ca disponibilizaţii să primească plăţi compensatorii.

Constructorul susţine că administratorul drumurilor nu asigură "accesul liber şi fără obstacole la suprafeţe de teren cu o întindere considerabilă, situate una în continuarea celeilate, în vederea efectuării lucrărilor de construcţie".

În replică, MTI arată că CNADNR nu va expropria niciodată terenuri pe care un constructor va lucra doar peste doi sau trei ani.

"Nu putem bloca banii alocaţi de buget în exproprierea unor terenuri pe care nu se va lucra anul acesta, existând o limitare extrem de strictă impusă de bugetul de stat", se menţionează în comunicat.

Pe de altă parte, MTI se arată "interesat şi doreşte continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania", conform sursei citate.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Constantin Dascălu a declarat joi că lucrările care vor fi efectuate în 2010 la Autostrada Transilvania vor fi finanţate dintr-un credit care urmează să fie atras cu garanţia statului.

El a menţionat că autorităţile nu au stabilit de la ce instituţie financiară ar urma să fie contractat împrumutul şi nici valoarea acestuia şi că Bechtel trebuie să prezinte un grafic de lucrări pentru acest an care să includă şi sumele necesare pentru lucrări.

Bechtel a inaugurat, la 1 decembrie, primii 42 de kilometri ai autostrăzii Transilvania, respectiv tronsonul 2B Turda-Gilău.

Pentru 2010, autorităţile au anunţat că vor să finalizeze, dacă va exista finanţare, tronsonul Turda-Gilău, prin construirea celorlalţi 9,4 kilometri, viaductul de la Suplacu de Barcău, în lungime de 2 kilometri, şi alţi 18 kilometri între localităţile Dolea şi Sarsig, din Bihor, pe secţiunea 3C a autostrăzii.

Premierul Emil Boc a anunţat recent că Guvernul va propune Bechtel ca anumite tronsoane din autostradă să fie realizate în parteneriat public-privat, sistem pe care Executivul intenţionează să îl extindă pentru principalele proiecte de infrastructură.