Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile de stat au datorii de 5miliarde de euro şi frânează semnificativ creşterea economiei. Acestea trebuie restructurate, iar cele din sectorul energetic şi transporturi trebuie să fie privatizate, deoarece România are nevoie de mari investiţii în aceste domenii, dar nu şi le permite.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a anunţat ieri că întreprinderile de stat au arierate care au ajuns la 5% din produsul intern brut (PIB). Spre comparaţie, la finele anului trecut, acestea erau de 3% din PIB. Totuşi, el explică cele două miliarde de euro în plus din faptul că între timp s-a mărit baza de date cu societăţi pe care instituţia abia le-a analizat.
FMI a trasat Guvernului linii clare în privinţa privatizărilor. Statul are întâi de toate un răgaz să îşi analizeze cele peste 150 de companii şi să decidă singur, apoi să le închidă pe cele neviabile. Celelalte trebuie restructurate, iar o parte privatizate. Statul poate să îşi menţină companiile strategice. "Uneori se crede că societăţile de stat pot pierde bani fără să afecteze pe nimeni. Fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde reprezintă un cost pentru buzunarul plătitorilor de taxe. Asta se întâmplă când companiile de stat pierd bani. Asta înseamnă că banii plătiţi pe taxe de toţi românii, şi de cei care fac 500 lei, 600 lei sau 1.000 lei pe lună, trebuie folosiţi pentru a acoperi arieratele şi pierderile acestor companii. Luaţi bani din buzunarele tuturor românilor când aceste companii produc pierderi. Dacă vrem să evităm să mai luăm bani din buzunarele tuturor românilor care plătesc taxe pentru companiile cu pierderi, trebuie să rezolvăm această problemă", a afirmat Franks.
El a lăsat autorităţilor şi decizia de a liberaliza preţul gazelor pentru companii încă din acest an, ceea ce înseamnă o creştere a preţurilor, care se va sfârşi în 2013. Pentru populaţie, gazele se vor scumpi controlat până în 2015, iar Guvernul trebuie să definească ce este un "consumator vulnerabil" pentru a putea primi ajutor de la stat. Comisia Europeană spune că nu scumpirea gazelor este ţinta sa, ci realizarea unei pieţe funcţionale.
Autorităţile române au ajuns la o înţelegere cu delegaţia comună a FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru un nou acord de împrumut în valoare de 3,6 miliarde de euro de la FMI. Uniunea Europeană va acorda şi ea României 1,4 miliarde de euro, bani care ar putea fi la dispoziţia autorităţilor începând cu 1 mai.
"Am ajuns la un acord şi am efectuat evaluarea finală din actualul program, ne aşteptăm să luăm aprobarea boardului în ceea ce priveşte a şaptea evaluare şi a noului program la sfârşitul lui martie", a spus Franks. Acesta a precizat că programul va fi unul de tip preventiv, iar autorităţile române vor decide singure dacă vor lua banii sau nu. "Este alegerea României să tragă banii sau nu. În baza informaţiilor colectate, nu văd de ce boardul nu ar lua hotărârea să aprobe noul împrumut şi ultima tranşă din vechea înţelegere. Decizia de a nu trage banii este un semnal foarte pozitiv", a susţinut Franks. Acesta a menţionat că autorităţile române au luat o "decizie înţeleaptă" atunci când au optat pentru un acord pe doi ani cu FMI, pentru că va exista stabilitate în perioada alegerilor, a afirmat Franks. "Nu este ceva neobişnuit pentru ca ţările ce trec prin perioade de campanie electorală să aleagă să aibă un program care acoperă şi acea perioadă, pentru că acordă încredere investitorilor şi pieţelor internaţionale că politicile economice nu se vor schimba radical."
Noul acord îşi propune să rezolve câteva probleme grave ale economiei româneşti. Prima problemă pe care o doreşte FMI este să identifice întreprinderile-problemă pentru care statul trebuie să decidă ce vrea să facă cu ele, ca să nu mai poată ascunde, ca până acum, pierderile sub preş.
Cea de-a doua provocare este atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană, deoarece până acum au fost absorbite numai 2% din fondurile UE. "Există la Bruxelles 19 miliarde de euro, bani puşi gratuit la dispoziţia României, pe care nu reuşim să-i atragem. Dacă am trage investiţii de 4-5 miliarde de euro în fiecare an, am reuşi să asigurăm un stimul extraordinar pentru creşterea economică", a declarat Jeffrey Franks.
Reprezentantul Uniunii Europene, Istvan Szekely, a spus că nu este neobişnuit ca absorbţia de fonduri să fie scăzută pentru ţările care sunt într-o fază incipientă. "Trebuie acordată mai multă atenţie prioritizării proiectelor de investiţii publice, concentrării pe proiecte finanţate din fonduri europene. Există un nou model, trebuie să învăţăm cum să scriem aplicaţiile, cum să scriem proiectele. Mai avem doi ani, e timpul de acţiune", a spus Istvan Szekely.
Cea de-a treia provocare este ca România să devină un loc mai atractiv pentru investitori străini şi români. "Stabilitatea programului preventiv va reduce riscurile şi va ieftini împrumuturile pentru investitori şi stat. Reformele pieţei muncii vor ajuta salariaţii să fie mai motivaţi şi mai productivi", a spus Franks.
Cel de-al patrulea obiectiv este implementarea reformelor profunde ale companiilor de stat, mai ales în energie şi transporturi. "Sunt necesare investiţii publice, dar statul nu are bani, deci trebuie atrase investiţii private. Pentru asta, cadrul de reglementare trebuie reformat astfel încât investitorii să vină", a explicat şeful misiunii FMI.
Iar în sectoarele unde România are cea mai mare nevoie de investiţii, respectiv energie şi transporturi, Franks spune că trebuie să ne apucăm de privatizare. "Ca şi în domeniul energiei, firmele de stat de transport sunt subcapitalizate şi netehnologizate, nu fac faţă concurenţei (…). Trebuie restructurare şi trebuie atras capital privat în completarea fondurilor de la UE", a spus reprezentantul FMI.
Mediul de afaceri nu mai vrea acord cu FMI
Acordul de FMI nu a făcut bine mediului de afaceri, şi în loc de "centură de siguranţă" a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii, iar viitorul acord ar trebui încheiat doar după dezbateri publice, consideră oamenii de afaceri. "Pentru mediul de afaceri acordul cu FMI a însemnat creşterea TVA, arierate masive şi distrugerea lanţurilor de creare a valorii, a furnizorilor, întreprinderi mici şi mijlocii. A însemnat îndatorarea ţării, prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata de salarii şi pensii", a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). La nivel psihologic, acordul cu FMI a dus la pierderea credibilităţii Guvernului şi a BNR, pentru că ideea că banii de la FMI vor fi folosiţi pentru menţinerea cursului de schimb a fost "o ipocrizie". "A fost doar un simplu mecanism de cheltuire a rezervei BNR pentru finanţarea salariilor şi pensiilor", a adăugat Pogonaru. El spune că la nivelul mediului de afaceri este consens şi următorul acord cu FMI nu poate fi încheiat înainte de dezbateri publice. "Nu avem nevoie de acordul cu FMI, nici preventiv, de niciun fel, avem nevoie de un guvern responsabil. Este boala României, nu avem un guvern responsabil, nu avem management performant la nivelul societăţilor de stat", a declarat Constantin Boştină, vicepreşedinte al AOAR. El a adăugat că nu se poate pune problema încheierii unui nou acord cu FMI în condiţiile în care rezerva valutară a României, care protejează de vulnerabilităţile externe, a crescut într-un an cu 4 miliarde de euro. "Lucrurile nu pot să continue în această manieră, dacă după doi ani de acord cu FMI nu a ieşit economia din recesiune, şi chiar există pericolul ca nici în 2011 să nu ieşim din recesiune sau să fie o modestă echilibrare spre sfârşitul anului", a arătat Boştină.
