Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mod paradoxal, una dintre cele mai frumoase arii protejate din Europa, zona Deltei Dunării, este și cea mai săracă. Autoritățile din juețul Tulcea recunosc, de zece ani, că situația șomajului este scăpată de sub control, iar turismul și pescuitul de subzistență nu rezolvă problema dezvoltării zonei. Singura șansă a Deltei este dezvoltarea turismului, doar că în aria protejată nu se poate face turism de masă, așa cum nici pescuitul industrial nu poate fi permis, pentru că ar distruge fauna. Totuși, o șansă i s-a dat Deltei, dacă ar putea accesa bani europeni pentru dezvoltare.
Anul trecut, județul Tulcea a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de turiști, ajungând la 17.204, cu 37,4% față de anul 2016, iar numărul de înnoptări a crescut cu 40,5%. Și turiști străini au fost mai mulți cu 39% față de 2016. Datele statistice sunt încurajatoare, dar situația economică a județului nu s-a schimbat prea mult, chiar și cu trendul ascendent din acest domeniu. “Despre șomajul real din județ se spune, neoficial, că ar depăși 80%, de aproape zece ani, pentru că există un număr foarte mare de persoane care nu se mai înregistrează la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dacă nu mai pot beneficia de șomaj. Pe de altă parte, noi căutăm oameni, să-i angajăm, dar sunt foarte greu de găsit și foarte greu de ținut, sezonul fiind doar câteva luni”, explică un proprietar de pensiune din județul Tulcea.
Fără proiecte finanțate, deși există fonduri
Una dintre particularitățile Deltei Dunării este imposibilitatea de a avea stațiuni turistice. În schimb, este rezervație a biosferei, inclusă în patrimoniul internațional UNESCO, ceea ce reprezintă un avantaj major. Bani pentru Deltă ar fi, dar trebuie să fie și accesați, prin proiecte. Din Programul Operaţional Regional în teritoriul ITI Delta Dunării, județul Tulcea ar putea accesa fonduri europene de până la fabuloasa sumă de 1.100.000.000 de euro, în exercițiul financiar 2014-2020, dar primul contract de finanțare prin acest program a fost semnat abia anul acesta, în luna martie. Contractul de finanțare nr. 1584 are ca obiect modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Enisala – Babadag – Slava Rusă. Proiectul în valoare de 31.446.728,80 lei (6.988.162 euro) va fi implementat în 38 de luni, dintre care 24 luni va dura execuția lucrărilor. Implementarea proiectului se va face de către Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de lider de proiect în parteneriat cu unităţile administrativ-teritoriale – Comuna Sarichioi, Orașul Babadag și Comuna Slava Cercheză. Proiectul este finanțat în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritara 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.
Ultima șansă este organizarea ca OMD
Pentru a avea proiecte, Delta ar trebui să aibă și o strategie foarte bună, dar abia acum s-a tras concluzia că fără această strategie se pierd șansele de dezvoltare a rezervației care face parte din patrimoniul internațional UNESCO. Asociația de Management al Destinației Turistice Tulcea se pregătește să facă o strategie nouă, după mai multe încercări eșuate. „Au fost făcute până acum mai multe strategii, dar nu au fost complete. Obiectivele stabilite de Asociația de Management al Destinației Turistice Tulcea (AMDTT) au ca punct central adoptarea unei strategii coerente de dezvoltare și promovare a turismului și a activităților asociate, în Delta Dunării și Dobrogea de Nord, astfel încât destinația să-și definiească și să-și consolideze, până în anul 2023, statutul de destinație turistică unică în Europa. Urmărim creșterea veniturilor din activitatea de turism, trebuie să asigurăm locuri de muncă stabile și o dezvoltare sustenabilă a întregului județ”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Țibuleac, Președintele Asociației. Această asociație urmează să se transforme, la fel ca în alte zone ale țăriii, în Organizație de Management al Destinației (OMD), după ce legea care reglementează funcționarea acestor organizații va fi promulgată, fiind blocată după ultima schimbare a guvernului.
Citește pe Antena3.ro
Legile nu țin cont de sărăcie
Până atunci, Delta se confruntă cu o situație ce amintește de o veche zicală românească: la omul sărac nici boii nu trag. „Nici măcar acolo unde s-ar putea salva situația prin tipul de turism rural aplicabil în rezervația naturală, nu există o lege specială care să le dea dreptul localnicilor să vândă turiștilor peștele proaspăt pe care-l pescuiesc și să facă agroturism în casele tradiționale autentice, cu stuf și paie, așa cum se poate face în alte țări. Nouă nu ne permite legea să mergem cu turiștii la pescuit, apoi să curățăm peștele în curte și să le preparăm o ciorbă cu adevărat tradițională, așa cum și-ar dori și turiștii, cum ne-am dori și noi”, explică un localnic din județul Tulcea.
Diversele proiecte și programe special create pentru rezervația biosferei au promovat, pentru familiile extrem de sărace din județ, posibilitatea pescuitului de subzistență, dar această activitate este foarte departe de a elimina sărăcia sau de a diminua abandonul școlar.
Oamenii sunt prea săraci pentru a se putea alinia standardelor impuse fără să se țină cont de situația reală de aici. Asta ar trebui să înțeleagă cei care fac legile. Proprietar de pensiune din județul Tulcea
Braconajul și urbanizarea rezervației naturale
Două dintre problemele de actualitate ale Deltei sunt braconajul și pericolul urbanizării rezervației. Populația piscicolă a Deltei s-a diminuat dramatic în ultimii ani, iar continuarea braconajului poate duce la un dezastru ecologic.
În cel mai mare pericol sunt sturionii, specie pentru care există deja un program de repopulare, de aproape zece ani. Problema urbanizării s-a pus după ce s-au modificat regulile pentru construcții, în urma unui Ordin de Ministru, de luna trecută, prin care se permite construirea pensiunilor turistice pe terenuri de 200 mp, suprafața minimă fiind anterior de 1.000 mp. Mulți spun că modificarea legislativă nu trebuia să se facă prin Ordin de Ministru, mai ales într-o rezervație a biosferei care este în patrimoniul UNESCO, iar urmarea ar fi urbanizarea Deltei Dunării. Alții explică, însă, că nu se va ajunge la urbanizare, dacă se ține cont de celelalte prevederi legislative existente. „Pentru zona de agroturism e benefică modificarea, pentru că sunt destul de mici. Există suprafețe mari de teren, dar cele mai multe sunt concesionate de Consilul Județean sau de primării. În plus, sunt PUZ-urile și legislația în construcții, regulile rezervației, care nu vor permite construcțiile haotice. Nu se pot construi clădiri foarte înalte. Trebuie să fie respectate toate regulile locale. Nu cred că această modificare va duce la explozia de construcții în Deltă”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Țibuleac, Președintele AMDTT.
Strategia de dezvoltare a Deltei Dunării trebuie să facă posibilă creșterea vizibilității din perspectivă turistică a zonei și să o dezvolte fără a distruge rezervația.
