Jaf de 10 miliarde de euro din vistieria statului

Controalele Curţii de Conturi din ultimii ani şochează prin amploarea prejudiciului creat bugetului de stat tocmai de către instituţiile statului. Vorbim de prejudicii de peste 10 miliarde de euro, adică jumătate din suma împrumutată de România de la finanţatorii externi (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană) în 2010. Şi totul nu este decât vârful aisbergului.

Potrivit preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, inspectorii instituţiei au constatat ca instituţiile statului au produs anul trecut un prejudiciu bugetului de stat estimat la aproximativ două miliarde de euro. O sumă care echivalează cu cea atrasă de România de pe pieţele internaţionale în luna octombrie a acestui an prin vânzarea de obligaţiuni. Sau aproape cât rata plătită anul aceste de România către Banca Mondială şi Comisia Europeană (1,8 miliarde de euro) pentru creditul luat în 2010. Ce am fi putut face cu aceşti bani dacă ei nu ar fi fost sifonaţi tocmai de cei puşi să aibă grijă de modul în care sunt cheltuiţi? Păi, de exemplu, puteam să construim 333 de kilometri de autostradă ( la un cost mediu de 6 milioane de euro/km), puteam asigura finanţarea în acest an a programului naţional de luptă împotriva tuberculozei prin alocarea a 60 de milioane de euro (şi nu 4 milioane de euro cât s-a alocat) sau puteam reface toată in-frastructura de irigaţii prin alocarea unui miliard de euro. Rezultatele controalelor făcute în 2014 s-au lăsat deja cu sute de dosare la DNA şi Parchetul General, cele două instituţii de anchetă având acum sarcina să recupereze prejudiciul creat.

Alocații pentru proiecte SF
Una dintre metodele folosite pentru subtilizarea banului public a fost realizarea a tot felul de studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru proiecte care nu au mai devenit niciodată realitate.

În ultimii zece ani, ministerele și alte instituţii de stat au cheltuit pentru mâzgălirea acestor hârtii 140,16 milioane de lei. Acest lucru a fost posibil pentru că la nivelul există o bază de date referiMinisterului Finanţelor nu toare la instituţiile publice ale ordonatorilor principali de credite, care să permită ministerului monitorizarea acestora și prioritizarea eficientă a investiţiilor, susţine Curtea de Conturi. 

Topul marilor risipitori
- Ministerul Educaţiei Naţionale a cheltuit 855.360 lei pentru studii de prefezabilitate pentru proiecte care ulterior au fost abandonate;
- Ministerul Mediului a aruncat pe geam 140.372 lei pentru studii de prefezabilitate care au rămas încuiate în sertar;
- Ministerul Afacerilor ex-terne a plătit 86.091,96 lei anul trecut pentru un studiu de prefe-zabilitate abandonat ulterior;
- Academia Română a „investit” 18.699,72 lei în studii de prefezabilitate pentru pro-iecte născute moarte.

Valorificarea (prejudiciilor - n.red.) devine însă dificilă atunci când avem de-a face cu elemente infracţionale, iar dosarele se trimit la Parchet. Ca să aveţi o imagine, la ora actuală avem peste 500 de dosare trimise la Parchet, pentru cercetare penală, numai anul acesta, în 2015, sunt vreo 120, valoarea lor este în jur de două miliarde de euro, prejudicii găsite în aceste acte normative.
Nicolae Văcăroiu,
președintele Curții de Conturi

Spre aducere aminte
2010
În 2010, într-o perioadă în care în România austeritatea era cuvântul de ordine transmis de Guvernul Boc, Curtea de Conturi constata că structurile statului (agenţii, instituţii, minis-tere, companii unde statul este acţionar majoritar) au cheltuit nejustificat peste trei miliarde de lei (750 milioane euro). Banii s-au dus pe decontarea unor lucrări neefectuate, acordarea de prime şi suplimente salariale, chirii peste preţul pieţei, inventarierea greşită a patrimoniului, achiziţii de maşini, mobilier etc.

2012
Suma imputată de Curtea de Conturi autorităţilor centrale şi locale în anul 2012 a fost de 6,2 miliarde de euro. Vorbim despre un raport de 400 de pagini, plin de ilegalităţi (plăţi pentru lucrări inexistente, decontări în baza unor facturi false, sporuri salariale ilegale) împărţite în acel an între guvernele Boc şi Ponta. Tot atunci apare pe firmament şi fostul tenisman Dinu Pescariu, căruia Ministerul Educaţiei îi închiriase baza sportivă Cutezătorii, unde ulterior acesta şi-a construit un luxos complex spor-tiv şi Spa. Inspectorii constatau că statul primea anual de la această bază sportivă doar 108.000 de euro pe an, în timp ce potenţialul său real este de 11,6 milioane de euro pe an.

Cheltuieli trăsnite

- În cadrul unor proiecte cu finanțare europeană prin POSDRU, pentru 25 de persoane, numărul orelor decontate pe proiecte depășește media de 12 ore pe zi de muncă, iar pentru unele persoane chiar 22-24 de ore pe zi;
- Case de asigurări de sănătate au validat în 2011 reţete gratuite de 769.000 lei pentru pacienţi internaţi, dar şi pentru persoane decedate;
- La Ministerul Afacerilor Externe s-au păstrat în 2012 sporuri pentru limbi străine rare, care nu ar fi trebuit să existe (erau eliminate de mai bine de 2 ani);
- Fostul Departament pentru Energie şi Ministerul Economiei au plătit în 2013 subvenţii la energia electrică în valoare de 53.000 lei pentru mai multe persoane decedate;
- Autoritatea în telecomunicaţii a plătit în trei ani 7 milioane de euro pe chirii în clădiri de lux. Instituţia a justificat cheltuirea banilor prin dorinţa de a-şi îmbunătăţi imaginea;
- La CNADNR s-au făcut într-o singură lună din 2012 cheltuieli ilegale de 7.500 de euro drept prime pentru angajaţi. Pe lângă această sumă, au fost acordate şi sporuri salariale de peste 40.000 de euro.