Evaziunea fiscală – pericol naţional

Guvernul a pierdut controlul asupra fiscalităţii, după ce ţara a aderat la UE, pentru că politica fiscală a fost prociclică, adică exact aşa cum nu recomandă nici o teorie fiscală, a declarat directorul Direcţiei Audit din BNR, Eugen Rădulescu.

El a precizat că face aceste declaraţii în nume propriu. „Puzderia de taxe şi impozite nu aduc mai nimic la buget, dar sperie investitorii, creează evaziune fiscală şi chiar riscul de greşeală ne­in­ten­ţionată. Dacă s-ar reduce aceste taxe şi impozite ar fi mai mulţi bani la buget cu mai puţine eforturi", a de­clarat Rădulescu.

Însă cea mai mare problemă este legată de evaziunea fiscală care „a ajuns la dimensiunea unei probleme de securitate naţională". „Nivelul evaziunii este endemic... Există slăbiciuni majore pe întregul lanţ de colectare. Distorsiuni majore concurenţiale. Unii plătesc şi alţii nu plătesc. Unii sunt puternici şi la ei nu ajung controalele, controalele ajung numai la cei fraieri", a spus Rădulescu în conferinţa „Coordonate de actualitate ale restructurării eco­no­miei româneşti".
El a dat ca exemplu grâul, unde gradul de impozitare nu depăşeşte 20%, arătând că producţia de grâu nu se ascunde, ci stă în silozuri mari, la vedere. Aici este o mare resursă pentru buget care nu se vrea să fie adusă în circuitul economic. „Bulgaria a făcut asta, a angajat nişte consultanţi străini care răspund de colectare. Dacă am colecta şi noi măcar la nivelul Bulgariei, încasările la buget ar creşte cu 3%", a mai spus Rădulescu.

Soluţia nu este în nici un caz majorarea fiscalităţii, aşa cum face Guvernul. „Este cunoscută deja curba Latter, care spune că, dacă majorezi impozitele peste un anumit nivel, atunci încasările îţi scad şi nu îţi cresc", susţine Rădulescu. El a dat exemplul încasărilor din CAS care erau 55% din salariul brut al unui angajat în 2001 şi care a scăzut la 41% în 2008. „Încasările veniturilor nu au scăzut, au rămas la fel, deşi cota a fost redusă cu 14 procente", a explicat directorul BNR.

Nici revenirea la cota progresivă nu va aduce o echilibrare a bugetului, în condiţiile în care încasările din impozitul pe venit trec puţin de 3% din PIB, fiind cele mai mari în regimul de cotă unică, dar costul cu forţa de muncă ar creşte puternic şi ar alunga investitorii.

„Vorbim despre o marjă în care cota unică aduce mai multe venituri, în condiţiile în care impozitul pe venit nu a adus decât puţin peste 3% din PIB. Revenirea la o cotă progresivă nu va aduce în nici un caz o echilibrare a deficitului bugetar (...) Ar creş­te doar costul total (...) S-ar întâmpla ce s-a mai întâmplat, ori angajatorii ar plăti la negru, ori ar merge la vecinii noştri unguri, care asta se pregătesc să facă acum, să introducă cota unică", a precizat Rădulescu. El a mai explicat că la fiecare 100 de lei venit, 81,8 lei reprezintă impozite pe salarii. „E o sumă. Dacă s-ar reveni la nivelul din 2005, respectiv cu 40%, şi fără modificarea contribuţiilor la asi­gu­rări, la 100 de lei venit ar fi 104,5 lei impozite şi taxe."


Populismul este drumul spre Iad
Capcana populismului este dominantă în discursul public şi reprezintă „drumul spre Iad", iar riscul de a promite mai mult decât îşi permite economia a făcut foarte mult rău României, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Nu este suficient să ai intenţii bune şi să vorbeşti bine la televizor, capcana populismului ne pândeşte şi este aproape dominantă în discursul public de astăzi şi este exact drumul spre Iad (...) Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa a făcut deja foarte mult rău României. Riscul ne pândeşte, pentru că alegerile se apropie şi tentaţia de a promite mai mult decât poate acorda economia este mare", a spus Isărescu, prezent la conferinţa „Coordonate de actualitate ale restructurării economiei româneşti".

Isărescu este nemulţumit şi de calitatea discursului public, deoarece „dezbaterile privind deficitul bugetar se poartă de parcă cineva aruncă cu bani din cer, iar problema este tratată cu o nonşalanţă înspăimântătoare". „Problema datoriei publice nu este trecută nici măcar pe umerii generaţiei viitoare, ci pe umerii altcuiva, parcă ar fi o povară care aparţine altcuiva decât poporului român. Apare ca o povară care nu vine în urma deciziilor noastre", a adăugat oficialul băncii centrale.