Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pierderile în unităţile energetice pe cărbune se ridică la peste 4 miliarde de euro anual, iar pierderile de energie termică la nivelul clădirilor rezidenţiale depăşesc 50%. Ineficienţa energetică este mare în România, atât la nivelul companiilor, cât şi la nivelul populaţiei, dar pentru a schimba această situaţie țara noastră are nevoie de investiţii cifrate la 26 de miliarde de euro.
„ În casele neizolate consumul de încălzire este de 200 kw/mp/an, iar la casele renovate moderat consumul se poate reduce cu 45%”, a explicat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţio¬nale de Reglementare în dome¬niul Energiei (ANRE). Acesta a adăugat că un român consumă, în medie, 850 de metri cubi de gaz anual, ceea ce înseamnă 1.200 lei pe an. Dacă ar fi redus consumul cu 45%, atunci factura ar scădea cu 540 de lei pe an, doar la gaze. Există însă proiecte, cum ar fi „Casa verde”, cu ajutorul cărora se pot tăia costurile cu utilităţile ale unei clădiri cu până la 80%. Investiţii trebuie să facă şi producătorii de energie, dar şi autorităţile locale. Directorul RADET, Gabriel Tănase, a spus că sistemul de distribuţie a ener¬giei termice al Capitalei a fost proiectat în anii ’50-’60, fiind al doilea ca lungime din Europa, iar acum are durata de viaţă expirată.
Proiectul „Casa verde”
Populaţia va primi bani dacă-şi va instala panouri solare, pompe de căldură sau instalaţii de producere a ener¬giei pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Sumele provenite din bugetul Fondului pentru Mediu depind de tipul insta¬laţiei de încălzire: până la 6.000 de lei pentru panourile solare, până la 8.000 de lei pentru pompele de căldură şi până la 6.000 de lei pentru instalaţii de producere a ener¬giei termice. Aceste prevederi fac parte din proiectul „Casa verde”, a anunţat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. „Pentru început, finanţarea se va face pentru un proiect-pilot de la Fondul de Mediu. Vom alege patru zone: la o unitate medi¬cală, cum ar fi un centru de oncologie, apoi pentru o insti¬tuţie de învăţământ, ulterior o instituţie care să deservească efectiv Ministerul Mediului şi, nu în ultimul rând, o locuinţă pentru tineri”, a explicat Gavrilescu. Ministerul lucrează la Strategia privind Schimbările Climatice, ce ar putea să fie adoptată de Parla¬ment în luna septembrie. Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare stat membru trebuie să aloce 20% din viitoarele fonduri structurale ale UE proiectelor cu rele¬vanţă climatică.
Populaţia, cel mai mare consumator energetic
Consumul energetic înregistrat la populaţie este mai mare decât consumul din industrie şi chiar decât cel din agri¬cultură, servicii şi transporturi la un loc. „Este anormal. În structura consumului este anormal să ai un consum atât de mare la populaţie în comparaţie cu cele¬lalte domenii”, a explicat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputa¬ţilor. Acesta a adăugat că problema cea mai mare rămâne ineficienţa sistemului energetic. „Avem pierdere în ultimii patru ani cuantificată între 24 şi 26,1%, iar de la o sută de unităţi energetice pe cărbune la consumatorul final mai ajunge doar 15% din producţie”, a subliniat Iulian Iancu. Necesarul de investiţii pentru eficientizarea sistemului ener¬getic se ridică la 26 de miliarde de euro, din care UE va aloca României 1,4 miliarde de euro, din cele 350 de milioane existente la nivelul ţărilor comunitare. Restul banilor vor veni din Fondul de Mediu şi de la companii. România s-a angajat să reducă cu 20% emisiile de gaze comparativ cu anul 1990, să crească cu 24% ponderea energiei regenerabile în consumul brut final şi să mărească eficienţa energetică cu 19%.
Bonusarea trebuie regândită
Bonusurile date pentru cogenerare nu au susţinut investiţiile, ci ineficienţa din companii, spun reprezentanţii autorităţilor. „Bonusurile au fost gândite pentru a fi un suport şi o sursă pentru investiţii în eficienţă, şi practic s-au transfor¬mat într-un suport de existenţă pentru cei care produc energie electrică şi termică. Lucrurile acestea trebuie şi ele regândite (...). Mă gândesc aici la «conflictul» care a existat în ultimii ani între zona de regenerabile şi zona de producţie a energiei pe bază de cărbune şi aşa mai departe”, a spus Andrei Gerea, ministrul Energiei. Fără a diminua importanţa strategiilor naţionale, reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la eveniment au punctat însă alte două nevoi esenţiale pentru buna funcţionare a sectorului. Şi anume, nevoile de stabilitate ş i coerenţă legislativă, ceea ce ar asigura predictibilitate mediului de business.
