Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ieri dimineaţa producţia naţională de energie electrică nu a mai putut acoperi consumul, astfel că România a apelat la importuri. La ora 10:00, consumul era de 9.120 Mwh, iar producţia totaliza 8.654 MWh, diferenţa fiind acoperită de importuri.
Cea mai mare producţie internă era asigurată de termocentrale pe cărbune care furnizau 2.642 Mwh, adică acele capacităţi pentru care investiţiile au lipsti în ultimii ani.
Producţia naţională era asigurată ieri dimineaţă de cărbune - 2.642 MWh, hidrocentrale - 2.228 MWh, centrala nucleară de la Cernavodă - 1.370 MWh, turbine eoliene - 123 MWh, centrale fotovoltaice - 199 Mwh şi centrale pe biomasă - 47 MWh. Totuşi, situaţia înregistrată ieri a fost una conjuncturală, susţin specialiştii.
Un grup defect, o hidrocentrală în revizie
Faptul că a apelat la importul de energie nu înseamnă că sistemul energetic nu mai avea capacităţi de rezervă care puteau fi puse la dispoziţia Dispeceratului Energetic Naţional.
„Centrala OMV Petrom de la Brazi a funcţionat cu o singură turbină pentru că una era defectă, o hidrocentrală importantă a intrat în revizie tehnică, producţia în eoliene este aproape zero şi de aici a rezultat şi deficitul de energie electrică”, ne-a declarat fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
Preţuri mai bune din import
Cele mai mari cantităţi importate proveneau ieri din Ucraina (407 MWh), Ungaria (145 MWh) şi Serbia (125 MWh). “ Dacă s-a apelat la importuri, şi trebuie subliniat că sunt cantităţi foarte mici, ar putea fi vorba şi despre un preţ mai bun decât dacă s-ar cumpăra respectivele cantităţi de pe piaţa internă de reglaj”, a mai spus fostul ministru.
“Preţul energiei în România este mai mare decât în alte ţări din regiune cu care ţara noastră este cuplată, astfel că luni a fost mai ieftin să se importe energie şi nu există un deficit de producţie”, Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional
Investiţiile în termocentrale lipsesc
În ultimii 20 de ani în România s-a construit o singură centrală nouă, cu funcţionare pe gaz, investiţia aparţinând companiei OMV Petrom, iar în ceea ce priveşte centralele pe cărbune nu s-a construit nimic nou, cele câteva proiecte demarate în acest sector vizând retehnologizări şi investiţii pentru respectarea condiţiilor de mediu impuse de UE. Construcţia noului grup termoenergetic de la Rovinari în colaborare cu firma China Huadian Engineering se află, oficial, încă în faza de negociere, dar în realitate proiectul este demult blocat din cauza condiţiilor impuse de chinezi.
De asemenea, proiectul pentru construirea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia din cadrul CE Hunedoara a fost şi el aruncat la coş. Singurul proiect viabil este cel al societăţii Romgaz care va construi o unitate nouă la termocentrala Iernut, un proiect in care vor fi investiţi 281 de milioane de euro.
“La CE Hunedoara lucrăm (luni-n.red) cu două grupuri, unul care produce 235 Mwh şi unul de 150 Mwh. Mai avem o reyervă de două grupuri de 210 Mwh. Noi vindem energia pe OPCOM, dar din cauza preţurilor mai mari vindem mai puţin”, Petre Nica, directorul general adjunct CE Hunedoara
„ CE Oltenia lucrează cu 10 grupuri ( luni-n.red). Noi avem la Rovinari cea mai performantă performantă termocentrală din ţară, iar per total complexul are un preţ de producţie mediu anual de 180 lei/MWh. Noi aici ne face treaba, dar avem probleme financiare pentru că mulţi nu plătesc ce consumă”, Dumitru Pârvulescu, preşedintele Federaţiei Mine Energie
Pentru modernizarea sectorului energetic românesc este nevoie de investiţii care depăşesc 10 miliarde de euro.
