Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Valoarea acordului cu FMI: 3,6 miliarde de euro
Valoarea noului acord de tip preventiv pe care România ar putea să-l încheie cu FMI va fi de aproximativ 3,6 miliarde de euro, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. Suma a fost avansată în cadrul discuţiilor despre noul acord şi a fost calculată pe baza parametrilor economici disponibili în prezent. Ea poate fi modificată în următoarele luni, în funcţie de evoluţia economiei şi a nevoii de finanţare a statului, au menţionat sursele. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an, chiar dacă banii nu vor fi folosiţi.
Autorităţile române înclină către un acord cu Fondul doar pe un an, motivul principal fiind că în 2012 vor avea loc alegeri parlamentare. Durata exactă a acordului va fi stabilită după şedinţa board-ului FMI de vineri, care va decide dacă va elibera României următoarea tranşă, de aproximativ 900 de milioane de euro.
Preşedintele Traian Băsescu împreună cu primul ministru Emil Boc şi cu ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu s-au deplasat astăzi la sediul BNR pentru a se întâlni cu guvernatorul Mugur Isărescu. Tema discuţiei: noul acord cu Fondul Monetar Internaţional.
După o oră şi jumătate de discuţii "au fost stabiliţi parametrii unui nou acord de finanţare de tip preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional", se arată într-un comunicat al BNR. Însă dimensiunile noului acord nu au fost făcute publice. "Suma acordului, care va putea fi folosită numai în cazuri excepţionale este doar unul dintre parametrii. Alţii se referă la curba consolidării fiscale, la deficitul public, la datoria publică, la sursele de venituri etc. Toate aceste coordonate au fost stabilite, însă acum vor lucra experţii pentru ca să vedem cum le vom aplica", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Acesta a mai precizat că datele nu pot fi făcute publice pentru că reprezintă doar părerea părţii române, însă acestea vor fi negociate şi cu experţii FMI, care vor sosi la Bucureşti în cursul lunii ianuarie. Principiile care vor guverna însă acest nou acord au fost enunţate în comunicatul Băncii Centrale. "Pentru reluarea creşterii economice pe o bază sănătoasă, este esenţială continuarea consolidării fiscale şi a reformelor structurale, astfel încât implementarea obiectivelor pe termen mediu să asigure un proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală cu Uniunea Europeană".
Cu o zi în urmă, preşedintele Traian Băsescu afirma că susţine încheierea unui nou acord între România şi FMI, de tip preventiv, având ca obiectiv major consolidarea fiscală. Pilonii pe care ar trebui să se bazeze noul acord cu FMI sunt consolidarea fiscală, simplificarea sistemului fiscal, utilizarea fondurilor de la Uniunea Europeană şi flexibilizarea pieţei forţei de muncă, a declarat miercuri preşedintele României.
Aşadar, preşedintele Băsescu ne spune din nou că avem nevoie de un nou acord pentru credibiliate şi pentru a reuşi să ne punem la punct problemele mioritice pe care le avem: buget supraponderal, sistem de pensii nesustenabilpe termen lung, sistem fiscal anchilozat etc. Băsescu susţine că nu avem nevoie şi de bani, ci doar de supervizarea Fondului. Nu este prima dată când face o astfel de declaraţie. Vă mai aduceţi aminte de centura de siguranţă despre care vorbea în anul 2009 preşedintele Traian Băsescu. Ştim cu toţii că banii aceia s-au dus în salariile bugetarilor şi-n pensiile românilor şi că fără ei statul ar fi evitat cu greu, dacă ar fi evitat, intrarea în incapacitate de plată.
Va fi de acestă dată altfel? "Nu ştiu care va fi în final abordarea Guvernului. Abordarea mea este că va trebui să continuăm cu FMI, fără să luăm bani de la Fond. Dacă vom ajunge la concluzia că ne convine să luăm bani pentru a nu mai absorbi bani de pe piaţă, să-i lăsăm la dispoziţia proceselor de creditare pentru firmele româneşti, putem apela eventual la bani de la Uniunea Europeană, care are un fond constituit pentru statele din afara zonei euro. Punctul meu de vedere este că va trebui să continuăm cu un precautionary agreement cu FMI, alături de Banca Mondială şi Uniunea Europeană, având ca obiectiv consolidarea fiscală. Aceasta trebuie să fie obiectivul major al următorului acord", a spus Traian Băsescu, în urmă cu două zile.
Printre cuvinte se înţelege că de această dată preşedintele lasă se se înţeleagă că s-ar putea să se pună problema să luăm şi banii de la FMI, însă dacă aşa se va întâmpla de vină este guvernul care nu alege varianta cea mai bună, cea a absorbirii fondurilor europene.
Actualul acord cu FMI se va încheia în această primăvară, iar anul 2011 este extrem de dificil pentru România. Serviciul datoriei publice din 2011, adică banii pe care statul trebuie să-i achite pentru rate, dobânzi şi comisioane, se ridică la 14,1 miliarde de euro, dintr-un buget de 40 de miliarde de euro. Asta arată că circa o treime din PIB reprezintă plata ratelor şi dobânziilor la împrumuturile anterior contracte. Totodată bugetul mai prevede un deficit de 4,4% din PIB, circa 5 miliarde de euro, care trebuie asigurat din datorii.
Mâine, România va afla dacă va primi cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 769 milioane DST (0,9 miliarde euro) din cadrul împrumutului în opt tranşe, contractat în mai 2009 prin acordul cu FMI. Consiliul Director al FMI va lua în discuţie vineri, 7 ianuarie, cel de-al şaselea Raport privind îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor stabilite în cadrul Raportului Stand-By.
