Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce investițiile în această industrie vitală agriculturii de astăzi lipsesc, România a importat anul acesta 659.000 de tone de îngrășăminte din țări precum Egipt, Turcia, Algeria, Israel, China, Laos, Ucraina, Moldova, Norvegia și, nu în ultimul rând, din Federația Rusia, arată datele Direcţia Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene. Din această țară am adus peste 132.000 de tone pentru care am plătit aproape 43 de milioane de euro. Importurile de îngrășăminte din Federația Rusă nu sunt interzise, pentru că aceste produse nu sunt înscrise pe lista de sancțiuni aplicate de Uniunea Europeană acestei țări.
Cum arată harta importurilor
Importurile din Federația Rusă se plasează pe locul doi, pe primul loc fiind Egiptul, de unde am adus 138.428 de tone și pentru care am plătit peste 47 de milioane de euro. De asemenea, din Turcia, o țară care domină de ani importurile românești de legume și fructe, am cumpărat până la sfârșitul lunii mai o cantitate de 33.053 de tone de îngrășăminte pentru care am plătit 10 milioane de euro. Din Serbia, care spre deosebire de noi este astăzi un mare producător de îngrășăminte, am importat în primele cinci luni ale anului 25.235 de tone care ne-au costat 10,32 de milioane de euro. Industria îngrășămintelor chimice din Uniunea Europeană a fost lovită în plin de războiul declanșat de Federația Rusă care a dus în prima fază la creșterea puternică a prețului gazelor naturale, iar efectul a fost că foarte multe combinate și-au sistat producția. Situația este și astăzi departe de a se normaliza, iar importurile românești din spațiul comunitar sunt foarte reduse. Ele au fost de 268 de tone, pentru care am plătit 121.716 euro. Pe de altă parte, la această situație a contribuit și oferta mai bună din punct de vedere a prețurilor venită din țările cu bogate resurse de gaze naturale.
O soluție pe care Bruxelles-ul o ia în calcul acum este înlocuirea fertilizanților clasici, care se produc în combinate care utilizează gazul natural pentru producerea lor, cu cei bio. Această piață este încă în fază incipientă și mai este mult timp până când se va putea vorbi despre o alternativă viabilă la actualele îngrășăminte.
Laos și Coreea de Sud, furnizori pentru noi
Anul acesta, pe lista țărilor de unde aducem îngrășăminte chimice și-a făcut loc și Laos, o țară din Asia. De aici am importat 530 de tone de îngrășăminte cu potasiu pentru care s-au plătit 187.389 de euro. Tot din zona asiatică, pe listă a apărut și Coreea de Sud de unde am adus 166 de tone de îngrășăminte (mix) pentru care suma achitată a fost de 52.000 de euro.
Balanța comercială cu îngrășăminte chimice a României din ultimii ani
Anul Export (mil. euro) Import (mil. euro)
2024 17,96 209,42
2023 102,85 550,47
2022 42,02 1.256
2021 38,95 489,30
2020 79,58 223,23
2019 6,72 287,37
2018 1,60 197,50
Total 289,68 3.115,88
Deficit comercial: 2,92 de miliarde euro
Sursa: TAXUD
Importurile din 2023, peste cele din 2022
La nivelul anului trecut, importurile românești de îngrășăminte agricole au fost de 1,45 de milioane de tone pentru care s-au plătit 550,47 de milioane de euro. Cea mai mare sumă, peste 122 de milioane de euro, a plecat spre Egipt, în timp ce în Federația Rusă, care a ocupat locul doi în topul produselor importate de noi, am trimis 85 de milioane de euro. Locurile următoare au fost ocupate de importurile din Algeria (24 de milioane de euro), Turcia (20 de milioane de euro) și Serbia (17 milioane de euro).
Recordul absolut în materie de importuri de îngrășăminte chimice este deținut de anul 2022, când valoarea acestora a fost de 1,25 de miliarde de euro. În topul furnizorilor s-au regăsit Federația Rusă (204,82 de milioane de euro), Turcia (189,45 de milioane de euro) și Egiptul (183,46 de milioane de euro). Pe lista furnizorilor și-a făcut loc și Serbia, de unde am cumpărat îngrășăminte în valoare de 61,24 de milioane de euro. În același timp, cele mai mici importuri din ultimii zece ani au fost făcute în anul 2014, valoarea lor fiind atunci de circa 138 de milioane de euro.
Ce se întâmplă cu combinatele noastre
După ce imperiul InterAgro al lui Ioan Niculae s-a prăbușit, combinatele chimice deținute de acesta s-au închis. Fiscul le-a scos la vânzare, dar din cele cinci combinate, doar trei și-au găsit un cumpărător, în timp ce al șaselea fusese vândut în 2020 de patronul InterAgro. Ultimele încercări de vânzare au avut loc în luna martie a acestui an. Este vorba despre combinatul Ga Pro Co Chemicals din Săvinești, județul Neamț, scos la licitație la un preț de pornire de 70 de milioane de lei, echivalentul a 14 milioane de euro. Combinatul se află acum în faliment și el a fost scos la vânzare de mai multe ori în ultimii ani de către lichidatorul Sierra Quadrant, dar fără succes. Prețul a coborât în timp de la 85 de milioane de lei la 70, dar nici așa nu s-a reușit vânzarea lui. Tot în cursul lunii martie a fost scos la vânzare și combinatul Donau Chem Turnu Măgurele, prețul de pornire fiind de 89 de milioane de lei, dar nu au existat oferte. Trei din cele șase combinate deținute în trecut de grupul InterAgro au fost achiziționate la licitații de Eusebiu Guțu, patronul Pambac Bacău, o companie specializată în producerea și comercializarea produselor de panificație. Astfel, pentru activele Amurco Bacău, omul de afaceri a plătit anul trecut 3 milioane de euro și pentru Nitropos din Făgăraș 8,2 milioane de euro. De asemenea, el a mai plătit 25 de milioane de euro pentru combinatul Chemgas din Slobozia în primăvara anului 2021. La preluarea acestor unități, Eusebiu Guțu promitea investiții serioase, iar Chemgas urma să devină centru de dezvoltare al grupului Pambac pe zona industriei îngrășămintelor. Deocamdată nimic din aceste promisiuni nu s-a materializat, combinatele rămânând închise. În ceea ce privește cel de-al șaselea combinat, Viromet Victoria, el a fost vândut de Ioan Niculae în 2020, după care a intrat imediat în insolvență pentru datorii de 30 de milioane de lei, iar astăzi este închis.
Industria îngrăşămintelor este puternic dependentă de gazele naturale, circa 75% din preţul produsului finit fiind reprezentat de costul acestei materii prime.
Cum au evoluat importurile din Federația Rusă în ultimii 10 ani
Anul Valoare (mil. euro) Cantitate (mii tone)
2023 85,03 272,14
2022 244,80 433,41
2021 93,67 274,16
2020 58,66 314,50
2019 97,46 398,65
2018 55,95 274,89
2017 43,03 202,70
2016 43,43 220,90
2015 24,35 116,12
2014 22,90 129,46
Sursa: TAXUD
„Din păcate, noi am distrus industria îngrășămintelor chimice, iar astăzi ne costă foarte scump acest lucru. Vorbim despre privatizări eșuate, despre lipsa de viziune a guvernelor, care nu au știut să gestioneze această industrie vitală agriculturii. Din păcate, despre lipsă de viziune vorbim și astăzi. Nici de la actualul Guvern nu am văzut un plan pentru revitalizarea acestui sector, deși în ultimul timp Guvernul Ciolacu vorbește despre dezvoltarea industriei chimice românești. Unele combinate care au făcut parte din Grupul InterAgro au fost preluate de un alt investitor, dar ele sunt în continuare închise. Acestea au totuși șanse să fie redeschise, pentru că alte combinate care existau la sfârșitul anului 1989 sunt distruse astăzi complet”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
