Importurile românești de gaze azere, amânate cel puțin până la toamnă

Inițial, gazoductul trebuia finalizat în urmă cu șase ani, dar partea bulgară a tergiversat lucrările. Amânarea punerii în funcțiune a conductei lovește însă și în interesele României, care se vede nevoită să amâne importurile de gaze azere din Marea Caspică și să rămână captivă importurilor din Rusia.

Bulgaria se bazează pe acest interconector pentru a-și reduce marea dependență de aprovizionarea cu gaze rusești, ceea ce ridică mari probleme din perspectiva invaziei Ucrainei de către Rusia. Interconectorul, a cărui construcție se ridică la 220 de milioane de euro (242,3 milioane de dolari), va conecta sistemul de transport al gazelor grecești, în zona Komotini, la sistemul bulgar de transport al gazelor, în zona Stara Zagora. Capacitatea proiectată a conductei este de până la 3 miliarde de metri cubi pe an, fluxul fiind dinspre Grecia către Bulgaria. În funcție de interesul pieței și de capacitățile sistemelor de transport al gazelor învecinate, capacitatea poate fi mărită până la 5 miliarde de metri cubi pe an, permițând astfel fluxul fizic invers, din Bulgaria către Grecia cu instalarea suplimentară a unei stații de compresoare.

Finalizarea gazoductului este extrem de importantă și pentru România, deoarece ne-ar permite să importăm gaze și din alte surse decât cea rusească. Grecia primește acum gaze prin conducte și gaze lichefiate livrate pe cale maritimă din Qatar, SUA și Azerbaidjan. Livrările de gaze din Azerbaidjan vin după ce la sfârșitul lunii decembrie a anului 2020 această țară a început livrările comerciale de gaze naturale spre Europa via gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), cu o lungime de 870 de kilometri. Acesta a fost al doilea gazoduct non-rusesc care aprovizionează Europa, după gazoductul Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. TAP este punctul final al Coridorului Sudic de Gaze, un proiect în valoare de 40 de miliarde de dolari, care se întinde pe o distanţă de 3.500 de kilometri şi face legătura dintre marele zăcământ Shah Deniz II din Marea Caspică şi Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi traversând Marea Adriatică. Conexiunea Greciei cu Bulgaria va permite și României să importe gaze din Azerbaidjan, prin intermediul interconectorul Giurgiu-Ruse dintre România și Bulgaria, care este deja funcțional. La începutul lunii februarie, prin vocea ministrului Energiei Virgil Popescu, România a propus includerea sa în planul de extindere a Coridorului Sudic de Gaze dintre Balcani şi Europa Centrală, cu ocazia reuniunii Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic, care a avut loc la Baku (Azerbaidjan).

Pe de altă parte, deschiderea interconectorului dintre Grecia și Bulgaria ar permite țării noastre să importe gaz lichefiat de proveniență americană de la terminalul Alexandroupolis, Grecia. În noul context european, terminalul grecesc capătă o importanță extrem de mare pentru țara noastră, deși acest lucru ar fi trebuit să fie conștientizat de oficialii de la București mult mai devreme, mai ales că discuția privind renunțarea la gazul rusesc nu este una nouă în Uniunea Europeană. Să reamintim că Romgaz fusese invitată de către compania grecească Gastrade, care dezvoltă terminalul, să devină acționar cu 20%, contra sumei de 13,5 milioane de euro. În 2019, Adunarea Generală a Acționarilor Romgaz aproba preluarea acestei participații la terminalul unde vor ajunge vasele cu gaz natural lichefiat din SUA și Qatar, fapt ce i-ar fi permis să aibă un cuvânt de spus referitor la împărțirea cantităților de gaze care vor fi trimise pe conducte, mai departe. Dând dovadă de o mare viziune strategică, Ministerul Energiei cere Romgaz să renunțe la achiziționarea participației, considerând că proiectul nu este de actualitate, lucru care s-a și întâmplat în martie 2020. Odată cu retragerea Romgaz din proiect, locul său a fost ocupat imediat de compania similară din Bulgaria, Bulgartransgaz. Ca și acum, în 2020 Ministerul Energiei era condus tot de Virgil Popescu.

Decizia de investiție, luată în ianuarie

La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, acționarii companiei de proiect Gastrade au adoptat Decizia finală de investiție (FID) pentru construcția Sistemului Independent de Gaze Naturale (INGS) din Alexandroupolis, acesta fiind ultimul și cel mai important pas înainte de intrarea în faza de construcție a proiectului. Terminalul plutitor offshore pentru stocare și regazeificare (FSRU), care va fi conectat la sistemul național elen de furnizare a gazelor naturale prin intermediul unei conducte de 28 de kilometri, este de așteptat să devină funcțional până la sfârșitul anului 2023. Capacitatea de regazificare contractată a ajuns deja la 50% din capacitatea sa tehnică de 5,5 miliarde metri cubi pe an. Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional al NSRF „Competitivitate, Antreprenoriat și Inovare 2014-2020”, cu 166,7 milioane de euro. Gastrade este prima companie care a primit o licență în Grecia pentru construirea unui sistem independent de gaze naturale. Cei cinci acționari ai Gastrade sunt Elmina Copelouzou (fondator și președintele Consiliului de Administrație), GasLog Cyprus Investments Ltd., DEPA Commercial A.E.(companie grecească specializată în importul și furnizarea de gaze naturale și energie electrică), Bulgartransgaz EAD (compania de transport a gazelor naturale din Bulgaria) și DESFA S.A.(operatorul rețelei naționale de transport al gazelor din Grecia).

Conexiunea cu Coridorul Vertical, următorul pas

Odată ce legătura dintre Coridorul Sudic și Coridorul Vertical va fi stabilită fizic, volumul de gaze din Marea Caspică ar putea fi livrat pe piața românească, în țările vecine și în Europa Centrală. Memorandumul de înțelegere privind Coridorul Vertical al Gazelor a fost semnat în iulie 2017 de către TRANSGAZ (România), DESFA (Grecia), ICGB (compania responsabilă pentru dezvoltarea, construirea și operarea Interconectării Grecia - Bulgaria), Bulgartransgaz (Bulgaria) și FGSZ (Ungaria). Coridorul Vertical împreună cu BRUA fac parte din Coridorul Nord-Sud din cadrul Inițiativei celor 3 Mări (I3M), ce ar urma să contribuie la diversificarea surselor de gaze naturale și la creșterea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale a statelor din centrul și estul Europei și Balcani. Cele două sisteme, BRUA și Coridorul Vertical vor fi interconectate și ar trebui să transforme țara noastră într-un important jucător pe piața gazelor din regiune.

https://www.transgaz.ro/sites/default/files/PDSNT%202021-2030.pdf