Încep discuţiile pentru acordul-umbrelă cu FMI

Statul are nevoie de 10,8 miliarde de euro anul viitor
Vizita misiunii Fondului Monetar In­ter­naţional va începe la 20 octombrie, când pe lângă discuţiile privind acordarea tranşei a şasea se vor analiza şi condiţiile preliminare privind un nou acord între FMI şi România. Timp de două săptămâni, autorităţile române şi experţii Fondului vor ana­liza dacă România are nevoie de un nou acord şi dacă va putea trece cu bine peste anul 2011 fără să tragă bani de la Fond. "Discuţiile sunt preliminare. Finalizarea pentru noul aranjament se va face probabil în ia­nuarie. Vor mai exista discuţii şi în noiembrie şi decembrie, fără să se mai vină la Bucureşti", a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Majoritatea analiştilor econo­mici consideră că acordul cu FMI este obligatoriu, că fără acesta nu vom avea credibilitate să ne împrumutăm pe pieţele externe. Unii susţin cu tărie că vom trage şi bani. Sunt însă contrazişi chiar de guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, care a declarat recent că "un nou împrumut de la Fond ne-ar împovăra şi mai mult, iar România are suficientă cre­dibilitate pe plan extern". Guvernatorul spune că, dacă vom încheia un împrumut, acesta trebuie să fie de tip preventiv, în care banii să nu fie traşi decât în situaţii de extremă urgenţă. "România nu va mai trage banii de la FMI. Nu are de ce. Banii de la FMI merg în rezervele băncii centrale, care sunt deja foarte mari. O altă destinaţie nu mai pot avea banii de la FMI, cazul de excepţie de anul trecut, când au mers la Finanţe, nu mai poate avea loc", a explicat Tănăsescu. În septembrie, rezerva BNR era de 32,57 miliarde de euro, la care se adaugă circa 3,2 miliarde de euro va­loarea celor 103 tone de aur.

Pe de altă parte, experţii Fondului estimează că avem nevoie de 38 miliarde de euro anul viitor pentru a ne acoperi toată datoria publică şi privată, adică pentru finanţarea deficitului curent din 2010, refacerea deficitelor mai vechi şi plata tuturor datoriilor, inclusiv arierate. Suma este mai mare cu cira 700.000 de euro faţă de 2010. Din cei 38 miliarde de euro, aproape 19 miliarde de euro sunt necesari pentru acoperirea datoriilor scadente pe termen scurt, din care 9,6 miliarde de euro în contul băncilor şi numai 3,9 miliarde de euro în contul statului. La această sumă se adaugă 10,8 miliarde de euro datorii pe termen mediu şi lung, care ajung la maturitate în 2011.

Pe acest segment, companiile vor avea cel mai mult de refinanţat, adică 5,2 miliarde euro, urmate de bănci, cu 4,7 miliarde de euro, în timp ce sta­tul va avea nevoie de 0,9 miliarde de euro. Totuşi, o parte din aceşti bani nu revin neapărat în spatele statului, aşa că suma ar putea fi mult mai mică, pentru că aici intră şi datoriile băncilor faţă de mamele lor şi împrumuturile luate de companii şi arie­ratele întreprinderilor. Dacă facem calculele, rezultă că statul are nevoie să împrumute în 2011 10,8 miliarde de euro, din care 3,9 miliarde de euro reprezintă datorii interne, circa 1 mi­liard de euro datorii externe şi 5,9 miliarde de euro deficitul bugetar.

În acest moment, statul român are o datorie internă care a trecut de 52 miliarde de lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2008, şi o datorie externă care s-a dublat în doi ani şi a ajuns la 87 miliarde de euro.

Numai anul viitor, Ministerul Finanţelor va trebui să refinanţeze datorii în valoare de 17 miliarde de lei, circa 3,9 miliarde de euro, în condiţiile în care deficitul bugetar va fi de 31 miliarde de lei, potrivit estimărilor cuprinse într-o analiză a ING Bank. Cum va face ministerul rost de aceşti bani? "Nu de la FMI. Probabil, printr-un mixt. Atât de pe pia­ţa internă, cât şi de pe cea ex­ter­nă", spune Mihai Tănăsescu.

Este clar că atât reprezentanţii Fondului, cât şi autorităţile române s-au orientat spre un împrumut de tip preventiv. Există însă două tipuri de acorduri de tip preventiv. Primul este de tip linie de credit flexibilă, variantă care ar permite statului român să atragă în orice moment toată suma negociată, aflată într-un cont bancar la dispoziţia României. Cel de-al doilea este de tipul precautionary stand-by, adică statul nu ia ba­nii şi îi duce la Bucureşti la rezerva băncii centrale, ci îi lasă la Wa­shing­ton. Îi poate folosi numai în ca­zuri neprevăzute, cum ar fi o criză re­gională, şi este nevoie de acordul boar­du­lui FMI. Pentru acest tip de aco­rd exi­stă restricţii şi, în caz de ne­în­de­pli­nire, banii nu vor fi viraţi. Concret, diferenţa dintre cele două tipuri este că primul acordă mai multă încredere şi nu presupune monitori­zare permanentă, iar în cea de-a doua varian­tă FMI îşi va păstra rolul de bau-bau. Va veni, va monitoriza performanţele economiei, ne va trage de urechi în caz de nerespectare, nu ne va da banii dacă nu ne ţinem de ceea ce am pro­mis. "Gândiţi-vă la el ca la o poliţă de asigurare. Cumperi o asigurare pentru maşina personală şi singura dată când o vei folosi este când vei suferi un accident. Dar tu speri că nu vei avea un accident, speri că vei face o treabă bună conducând maşina şi că nu vei avea probleme. Cu toate acestea, uneori, se poate întâmpla să ai un accident fără să fie vina ta. Acesta este motivul pentru care este necesar un aranjament de tipul precautionary cu Fondul", a explicat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat recent Agenţiei Mediafax.


LA CE FOLOSEŞTE REZERVA BNR
România nu mai are nevoie de bani de la FMI, care ar intra în rezerva BNR, pentru că are deja o rezervă mare, consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Potrivit reglementărilor BNR, rezerva poate fi utilizată pentru următoarele scopuri:
● intervenţii ale BNR pe piaţa valutară interbancară;
● rambursarea împrumuturilor externe contractate de statul român prin intermediul Finanţelor sau BNR;
● onorarea obligaţiilor rezultate din garanţiile emise de Guvern în numele şi în contul statului;
● plăţi aferente reducerii RMO (rezerve minime obligatorii);
● participaţiile în valută la diferitele comitete şi organisme internaţionale;
● plata comisioanelor şi spezelor aferente administrării rezervelor;
● emiterea de monede de aur cu caracter comemorativ.


TRAIAN BĂSESCU VREA CREDIT "LA DISPOZIŢIE"
Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat un susţinător fără rezerve al unui nou acord cu FMI, care nu va viza împrumutarea unei sume anume, ci va constitui o linie de credit la dispoziţie. Această declaraţie a fost făcută în timpul unui interviu pe care l-a acordat duminică la Pro TV. Întrebat ce sumă va împrumuta România prin noul acord pe care intenţionează să-l încheie cu FMI, şeful statului a răspuns: "Nici o sumă".

El a adăugat că este un susţinător fără rezerve al unui nou acord cu FMI şi UE, dar al unui acord de precauţie, şi nu un acord care să vizeze împrumutul de bani. Întrebat dacă va fi vorba despre "o linie de credit deschisă", el a răspuns: "La dispoziţie", în cazul în care situaţia internaţională o va impune. Cât de mare va fi creditul? "O sumă care, dacă economia globală revine la un derapaj, să putem fi asiguraţi ca să ne putem plăti pensiile şi salariile".

Mihai Tănăsescu a declarat că un nou acord de doi ani cu FMI, după finalizarea celui actual, va fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să poată implementa propriile politici. Referitor la noile condiţii care vor fi incluse într-un nou program, Tănăsescu este de părere că nu vor mai exista noi măsuri de austeritate pentru atingerea ţintelor, fiind suficientă implementarea celor puse în practică în acest an.


De la zvon la un nou acord
● 27 iunie. Preşedintele UGIR 1903 a avansat ipoteza unui astfel de acord după discuţiile dintre delegaţia FMI şi oficialii români. Un nou credit ar urma să fie destinat investiţiilor. Jeffrey Franks nu a precizat clar poziţia Fondului pe acest subiect. Ministrul Finanţelor şi premierul Boc au fost şi ei evazivi, menţionând că "deocamdată" nu se discută.
● 2 august. Sebastian Vlădescu, ministru de Finanţe la data declaraţiei, a afir­mat că "nu exclude discuţiile pentru un nou acord, dar acestea ar putea de­mara cel mai probabil anul viitor, când vom şti parametrii macroecono­mi­ci, mult mai precis, ai anului 2011 şi care au fost evoluţiile efective în 2010".
● 21 septembrie. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat în Parlament că avem nevoie de un nou acord cu FMI. "În 2011 trebuie să împrumutăm 5,7 miliarde de euro doar pentru a acoperi deficitul bugetar." "Nimeni nu ne împrumută pe termen lung", a declarat preşedintele.
● 5 octombrie. Şeful misiunii FM în România, Jeffrey Franks, susţine că noul acord va fi de tip preventiv şi că va avea o valoare mai redusă decât împrumutul actual. "Nu văd un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru că nevoia nu mai este aceeaşi. În cazul împrumutului actual a fost o situaţie de criză, unde exista o mare nevoie de finanţare."
● 10 octombrie. "Un nou acord de doi ani cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), după finalizarea celui actual, va fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să poată implementa propriile politici", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
● 20 octombrie. Încep negocierile preliminare pentru noul aranjament.