x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Instituţiile de prognoză prevăd că 2021 va fi pentru Europa de Est anul unei reveniri incomplete

0
24 Dec 2020 - 08:03
Instituţiile de prognoză prevăd că 2021 va fi pentru Europa de Est anul unei reveniri incomplete


 Pentru Europa de Est, 2021 va fi anul unei reveniri incomplete din recesiunea provocată de pandemia de COVID-19, la început mai lentă, iar apoi cu o viteză mai sănătoasă, apreciază cele mai multe instituţii de prognoză economică.

O caracteristică a predicţiilor economice din actuala criză este că scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar o caracteristică a economiilor est-europene din ultimii ani este că au evoluat în general mai bine decât s-a estimat. Spre exemplu, marea încetinire economică sincronizată de anul trecut a adus în pragul recesiunii economii mari cum este cea a Germaniei, dar dar nu a reuşit să frâneze semnificativ creşterile energice din est, aşa cum se aşteptau majoritatea experţilor.

Aceste lucruri arată că predicţiile economice nu sunt o ştiinţă exactă, iar incertitudinile fără precedent aduse de pandemie îngreunează orice calcul. Ceea ce este sigur este că crizele economice nu durează pentru totdeauna.

Actuala criză este diferită pentru Europa Centrală şi de Est (ECE), cred analiştii de la Scope Ratings, o agenţie de rating germană. Economiile din regiune sunt mai bine poziţionate pentru a face faţă furtunii faţă de ramificaţiile multiple ale crizei financiare globale din 2008-2009. Cele mai multe prognoze arată că PIB-ul cumulat al ECE se va contracta în 2020 semnificativ mai puţin decât cel al zonei euro. Scope prevede o scădere economică de 5,3% pentru ţările estice, faţă de una de 8,9% pentru zona euro. Ce s-a schimbat pentru ECE în comparaţie cu criza anterioară este că între timp creşterea economică a devenit mai echilibrată- consumul şi investiţiile au devenit motoare de creş­tere, alături de exporturi -, iar stabilitatea finan­ciară s-a îmbunătăţit. De asemenea, au crescut rata de ocupare a forţei de muncă şi salariile, ceea ce înseamnă o putere financiară mai mare pentru gospodării. Apoi, guvernele au dezvoltat strategii mai bune de gestionare a datoriilor, cu o proporţie mai mare a datoriilor în monedă locală. Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit inclusiv prin scăderea pasivelor financiare externe. În aceste condiţii, economiile au devenit mai rezistente.

Scope Ratings estimează o creştere economică de 4,2% pentru România în 2021, asemănătoare cu cea din 2019, după o recesiune de 4,8% anul acesta. Campiona revenirii va fi Croaţia, cu un avans al PIB de 5,9% în 2021 - un titlu amar având în vedere că această economie, puternic dependentă de exporturi, va avea mult de tras pentru a recupera ce a pierdut prin recesiunea de peste 9% din acest an. Mult de tras va avea şi Cehia, al cărei PIB este estimat să scadă cu 7% anul acesta şi să crească cu doar 4% în 2021. Nici economia Ungariei nu se va apropia prea mult de nivelul pe care l-a avut înainte de criză: scădere de 6% anul acesta şi creştere de 4,6% anul viitor. Din grupul marilor economii estice, Polonia va recupera cel mai mult din ce a pierdut din cauza pandemiei, cu o revenire de 3,5% în 2021 după o recesiune de 3,9% anul acesta. O ţară pentru care criza nu este grea este Lituania, cu o economie care după o scădere de 1,5% va creşte cu 3,5% în 2021.

Estimările diferă de la o instituţie de prognoză la alta, dar tendinţele sunt în general aceleaşi. Comisia Europeană injectează însă o doză de pesimism. Executivul european prevede pentru economia Poloniei o recesiune de 3,6% anul acesta şi o revenire de 3,3% în 2021. PIB-ul maghiar ar urma să scadă cu 6,4% în 2020 şi să crească cu 4% în 2021. Cehia şi-ar reveni cu 3,1% după recesiunea de -6,9% din 2020. Pentru România, experţii de la CE estimează o scădere a PIB de 5,2% anul acesta şi un avans de 3,3% în 2021. Acestea sunt cele mai recente prognoze ale CE, publicate în noiembrie.

Analiştii de la ING scriau în noiembrie, când al doilea val al pandemiei era abia la început, că după trecerea iernii statele din ECE ar trebui să se pre­gătească pentru o recuperare economică semni­ficativă, dar care va începe în al doilea trimestru din 2021. Pentru ei, o a doua recesiune este ceva sigur în condiţiile în care noul puseu al pandemiei şi restricţiile introduse pentru a-l slăbi vor eroda atât cererea internă, cât şi exporturile. Toate economiile din ECE vor înregistra scăderi trimestriale şi activitate redusă în primul trimestru din 2021. Revenirea aşteptată să înceapă în trimestrul II va fi în linie cu evoluţiile din zona euro.

Vaccinurile reduc riscul ca noi măsuri de lockdown să fie introduse în sezonul de iarnă 2021-2022 şi îmbunătăţesc perspectivele pentru comerţ, ceea ce va fi benefic pentru ECE. De asemenea, fondurile UE ar trebui să acţioneze ca o suspensie suplimentară faţă de şocurile economice create de pandemie. Însă investiţiile pe care le-ar susţine aceste fonduri se vor materializa probabil începând cu 2022.

De asemenea, analiştii de la ING apreciază că unele bănci centrale din regiune vor reacţiona la provocări relaxând şi mai mult politicile monetare - iar predispuse la astfel de măsuri sunt mai ales băncile din Polonia şi Ungaria -, însă acest lucru nu va împiedica revenirea monedelor locale pe piaţa valutară. Ei scriu că „preferă“ coroana cehă şi lira turcească.

Analiştii de la Scope scriu că, pentru a-şi păstra rezistenţa la crize, economiile din ECE trebuie să investească în pregătirea forţei de muncă şi în dezvoltarea pieţelor de capital interne şi să se concentreze pe investiţii care să furnizeze creştere economică pe termen lung.

(sursa: Mediafax)

Citeşte mai multe despre:   economie,   Covid-19

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

500 de milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea

500 de milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea
Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar....

Ştabii din MAI îşi trag sediu de 5 stele, la ţară, Dumnezeu cu mila

Ştabii din MAI îşi trag sediu de 5 stele, la ţară, Dumnezeu cu mila
În timp ce multe posturi de Poliţie din România, în special de la ţară, arată ca vai de lume, şefii de la Interne vor să-şi modernizeze sediul central din Piaţa Revoluţiei. Pentru aceasta vor fi investiţi nu...

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare - ECFS 2021. Digitalizarea, provocare pentru sistemul financiar

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare - ECFS 2021. Digitalizarea, provocare pentru sistemul financiar
Doar 11% dintre români folosesc internetul pentru utilizarea serviciilor bancare online. Iar una dintre explicaţiile specialiştilor pentru procentul atât de scăzut este legată de nesiguranţa românilor, atunci...

Antreprenorii români estimează că 2021 va fi defavorabil afacerilor

Antreprenorii români estimează că 2021 va fi defavorabil afacerilor
83,12% dintre antreprenorii români estimează că și acest an va fi defavorabil dezvoltării afacerilor, doar 16,88% considerând că 2021 va fi benefic, după cum arată un sondaj al Consiliului Naţional al...

Schimbarea domeniului: cum să configurați o adresă web nouă

Schimbarea domeniului: cum să configurați o adresă web nouă
Pentru a accesa un site web, utilizatorii de internet trebuie să introducă un domeniu unic. Aceste adrese de internet influențează, de asemenea, percepția utilizatorilor despre prezența online, de exemplu,...

România are cele mai multe femei manager din UE

România are cele mai multe femei manager din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința femeilor manager din cadrul companiilor, potrivit informațiilor oferite de un hub de afaceri dezvoltat de femei, Mamprenoare.EU, care...

Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE

Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE
Uniunea Europeană a alocat 95,5 miliarde de euro pentru finanţarea programului destinat cercetării şi inovării Europa Orizont 2021-2027 (Horizon Europe), cu 30 de miliarde de euro mai mult decât precedentul...

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job
Pentru 41% dintre femei echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit după începutul pandemiei de COVD-19 deoarece au trebuit să muncească peste program, iar activitățile casnice...

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Nuclearelectrica (SNN) vrea să încheie un acord cu statul român pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Prin acesta ar trebui să se stabilească modul de finanțare și mecanismele de sprijin...

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești
Secţiunea 4 a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, segmentul Tigveni - Curtea de Argeş, va fi proiectat și executat de societatea Porr Construct, în urma câștigării licitației, transmite Compania Naţională de...

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA
România a exportat cu 62% mai multe produse în Japonia, în luna noiembre 2020, față de aceeași perioadă din anul anterior. Acest lucru este efectul Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană -...

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creştere de 2,61% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de...

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare
CFR investeste 22,1 milioane de lei pentru reparaţii la trei poduri şi podeţe din judeţele Sibiu şi Harghita, dar și la platforma staţiei Sibiu, prin înlocuirea aparatelor de cale...

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România
Galerie Foto Guvernul a anunțat noua lege a interzicerii cumulului pensiei cu salariul ca pe o binefacere pentru România. Au mai încercat și alte guverne să impună o astfel de lege, dar s-au lovit de realitatea cruntă: în...

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei
În timp ce premierul Cîţu este în război deschis cu bugetarii, cu sindicatele şi, în general, cu toţi cei care îi cer bani, pentru oamenii noii puteri austeritatea nu există. Oricând se mai găsesc nişte...
Serviciul de email marketing furnizat de