Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru Europa de Est, 2021 va fi anul unei reveniri incomplete din recesiunea provocată de pandemia de COVID-19, la început mai lentă, iar apoi cu o viteză mai sănătoasă, apreciază cele mai multe instituţii de prognoză economică.
O caracteristică a predicţiilor economice din actuala criză este că scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar o caracteristică a economiilor est-europene din ultimii ani este că au evoluat în general mai bine decât s-a estimat. Spre exemplu, marea încetinire economică sincronizată de anul trecut a adus în pragul recesiunii economii mari cum este cea a Germaniei, dar dar nu a reuşit să frâneze semnificativ creşterile energice din est, aşa cum se aşteptau majoritatea experţilor.
Aceste lucruri arată că predicţiile economice nu sunt o ştiinţă exactă, iar incertitudinile fără precedent aduse de pandemie îngreunează orice calcul. Ceea ce este sigur este că crizele economice nu durează pentru totdeauna.
Actuala criză este diferită pentru Europa Centrală şi de Est (ECE), cred analiştii de la Scope Ratings, o agenţie de rating germană. Economiile din regiune sunt mai bine poziţionate pentru a face faţă furtunii faţă de ramificaţiile multiple ale crizei financiare globale din 2008-2009. Cele mai multe prognoze arată că PIB-ul cumulat al ECE se va contracta în 2020 semnificativ mai puţin decât cel al zonei euro. Scope prevede o scădere economică de 5,3% pentru ţările estice, faţă de una de 8,9% pentru zona euro. Ce s-a schimbat pentru ECE în comparaţie cu criza anterioară este că între timp creşterea economică a devenit mai echilibrată- consumul şi investiţiile au devenit motoare de creştere, alături de exporturi -, iar stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit. De asemenea, au crescut rata de ocupare a forţei de muncă şi salariile, ceea ce înseamnă o putere financiară mai mare pentru gospodării. Apoi, guvernele au dezvoltat strategii mai bune de gestionare a datoriilor, cu o proporţie mai mare a datoriilor în monedă locală. Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit inclusiv prin scăderea pasivelor financiare externe. În aceste condiţii, economiile au devenit mai rezistente.
Scope Ratings estimează o creştere economică de 4,2% pentru România în 2021, asemănătoare cu cea din 2019, după o recesiune de 4,8% anul acesta. Campiona revenirii va fi Croaţia, cu un avans al PIB de 5,9% în 2021 - un titlu amar având în vedere că această economie, puternic dependentă de exporturi, va avea mult de tras pentru a recupera ce a pierdut prin recesiunea de peste 9% din acest an. Mult de tras va avea şi Cehia, al cărei PIB este estimat să scadă cu 7% anul acesta şi să crească cu doar 4% în 2021. Nici economia Ungariei nu se va apropia prea mult de nivelul pe care l-a avut înainte de criză: scădere de 6% anul acesta şi creştere de 4,6% anul viitor. Din grupul marilor economii estice, Polonia va recupera cel mai mult din ce a pierdut din cauza pandemiei, cu o revenire de 3,5% în 2021 după o recesiune de 3,9% anul acesta. O ţară pentru care criza nu este grea este Lituania, cu o economie care după o scădere de 1,5% va creşte cu 3,5% în 2021.
Estimările diferă de la o instituţie de prognoză la alta, dar tendinţele sunt în general aceleaşi. Comisia Europeană injectează însă o doză de pesimism. Executivul european prevede pentru economia Poloniei o recesiune de 3,6% anul acesta şi o revenire de 3,3% în 2021. PIB-ul maghiar ar urma să scadă cu 6,4% în 2020 şi să crească cu 4% în 2021. Cehia şi-ar reveni cu 3,1% după recesiunea de -6,9% din 2020. Pentru România, experţii de la CE estimează o scădere a PIB de 5,2% anul acesta şi un avans de 3,3% în 2021. Acestea sunt cele mai recente prognoze ale CE, publicate în noiembrie.
Analiştii de la ING scriau în noiembrie, când al doilea val al pandemiei era abia la început, că după trecerea iernii statele din ECE ar trebui să se pregătească pentru o recuperare economică semnificativă, dar care va începe în al doilea trimestru din 2021. Pentru ei, o a doua recesiune este ceva sigur în condiţiile în care noul puseu al pandemiei şi restricţiile introduse pentru a-l slăbi vor eroda atât cererea internă, cât şi exporturile. Toate economiile din ECE vor înregistra scăderi trimestriale şi activitate redusă în primul trimestru din 2021. Revenirea aşteptată să înceapă în trimestrul II va fi în linie cu evoluţiile din zona euro.
Citește pe Antena3.ro
Vaccinurile reduc riscul ca noi măsuri de lockdown să fie introduse în sezonul de iarnă 2021-2022 şi îmbunătăţesc perspectivele pentru comerţ, ceea ce va fi benefic pentru ECE. De asemenea, fondurile UE ar trebui să acţioneze ca o suspensie suplimentară faţă de şocurile economice create de pandemie. Însă investiţiile pe care le-ar susţine aceste fonduri se vor materializa probabil începând cu 2022.
De asemenea, analiştii de la ING apreciază că unele bănci centrale din regiune vor reacţiona la provocări relaxând şi mai mult politicile monetare - iar predispuse la astfel de măsuri sunt mai ales băncile din Polonia şi Ungaria -, însă acest lucru nu va împiedica revenirea monedelor locale pe piaţa valutară. Ei scriu că „preferă“ coroana cehă şi lira turcească.
Analiştii de la Scope scriu că, pentru a-şi păstra rezistenţa la crize, economiile din ECE trebuie să investească în pregătirea forţei de muncă şi în dezvoltarea pieţelor de capital interne şi să se concentreze pe investiţii care să furnizeze creştere economică pe termen lung.
(sursa: Mediafax)
