Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce nordul Litoralului suferă din cauza lipsei turiștilor în plin sezon, Mangalia a demonstrat că OMD-ul creat – primul și singurul până acum – conform legii care a intrat în vigoare din anul 2018 poate face minuni. Cu toate acestea, APT, asociație creată de binecunoscutul om de turism Dragoș Anastasiu, a organizat o mare conferință, ieri, la Eforie Nord, pentru a mai ridica încă o dată problema necesității unui OMD național, fără de care turismul din România ar avea de suferit pe termen lung.
La conferință a participat și noul secretar de stat pe Turism, Tudorița Lungu, pe care reprezentanții APT au încercat să o convingă de necesitatea OMD-ului național care să beneficieze de cel puțin 10% din totalul cifrei de afaceri anuale a industriei ospitalității pentru promovare, la fel ca alte țări europene sau ca orice companie multinațională care investește (teoretic) acest procent din profit în publicitate. Este posibil ca doamna secretar de stat să fie convinsă de orice îi vor spune specialiștii care au invitat-o, având în vedere lipsa de cunoștințe despre domeniul pe care îl gestionează. În cadrul conferinței, prin răspunsul la întrebările reprezentanților industriei ospitalității, a arătat că nu știe nici măcar lucruri elementare despre autorizare și control sau despre ghizii de turism, dar s-a scuzat, motivând prin faptul că „nu vine din Turism” și nici nu a avut timp să învețe.
Doamna secretar de stat a reușit, însă, chiar și ca necunoscător al domeniului pe care-l reprezintă în Guvern, să le dea specialiștilor niște exemple demne de urmat, din ceea ce orice turist vede cu ochiul liber: situația jalnică a plajelor de la Mamaia, jegul de pe șezlonguri și serviciile lor de proastă calitate care explică de ce nu le mai vin turiștii, adică lucruri care nu se vor rezolva nici dacă s-ar da o sumă enormă de bani unui OMD național, pentru promovare. În contrapartidă, le-a oferit exemplul Sighișoara – care nici măcar nu e pe lista localităților turistice – unde, spre deosebire de Mamaia, vin chiar și foarte mulți turiști străini.
Ce are sudul și nu mai are nordul
Un exemplu mult mai aproape de Mamaia și de Eforie Nord e chiar Organizația de Management al Destinației (OMD) Mangalia, care a făcut o adevărată revoluție, sâmbătă, 23 iulie, scoțând turiștii în stradă pentru a manifesta, cu bucurie. Anul acesta, Mangalia a dat lovitura de grație nordului litoralului, nu doar cu oamenii scoși în stradă, ci mai ales cu un foarte bun raport calitate/preț, iar gradul de ocupare e peste 90% acum, în toate stațiunile care aparțin de Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Mangalia, parte din OMD, împreună cu mediul de afaceri din zona Neptun – Olimp. Evenimentul estival inedit, organizat pe 23 iulie, a fost conceput special pentru turiștii care se află în vacanță în stațiunile din sudul litoralului românesc.
Cei care au luat parte la eveniment s-au oprit la mai multe hoteluri și restaurante implicate în manifestarea estivală, unde li s-au oferit preparate culinare specifice fiecărui restaurant. S-a cântat și s-a dansat pe străzi, într-o atmosferă unică, marcându-se astfel o nouă epocă a litoralului românesc, unde prețurile nu mai sunt nesimțite, iar serviciile sunt ca în Bulgaria, Grecia sau Turcia. Cel puțin așa promit hotelierii. Noua ofertă răspunde exact nevoilor turiștilor și e atuul pe care stațiunile din sud îl au acum, față de cele din nord, mai ales față de Mamaia.
Și agențiile de turism au vândut foarte bine, în acest sezon estival, sudul litoralului, mulți spunând că ofertele au fost mai bune decât în destinațiile externe, din punctul de vedere al raportului calitate/preț. Problema parcărilor de la Mamaia a fost una dintre cauzele dispariției turiștilor din nordul litoralului. Constănțenii îl acuză pe primarul Vergil Chițac de proasta gestionare a turismului în Mamaia și Constanța, mai ales după ce parcarea de aproape 100 de lei pe zi ar fi gonit turiștii. De o săptămână au apărut inclusiv anunțuri că parcarea și șezlongul sunt oferite gratuit, dar încă nu a fost luată cu asalt „perla litoralului” retrogradată de Mangalia.
Mizeria, rechinii imobiliari și comerțul haotic sunt alte probleme care au dus într-un con de umbră nordul litoralului. „Sudul litoralului, cu stațiunile lui, este proaspăt, verde, în plin proces de modernizare. Fiecare stațiune este o destinație de vacanță cu identitate proprie, protejată de marile aglomerări urbane. Stațiunile Mangaliei reprezintă o destinație de vacanță în plină afirmare. Suntem în plin sezon, cu un grad de ocupare peste 90%, în creștere zilnică, cele mai ocupate hoteluri fiind în Neptun-Olimp”, a explicat, pentru Jurnalul, Filip Dumitru, președinte OMD Mangalia.
Sabotajul fără întrerupere
Spre deosebire de plajele din Grecia, Turcia și Bulgaria, promovate atât de hotelierii de acolo, cât și de agențiile de turism și de state, litoralul românesc e și sabotat permanent. Mai ales stațiunea Mamaia, care până acum atrăgea cel mai mare număr de turiști. Anul acesta s-a ajuns la declarații despre creșterea prețurilor pentru o cameră într-un apartament din Mamaia Nord până la 3.900-4.000 de lei pe noapte, în timpul festivalului Neversea. Adevărul este cu totul altul, iar asta spun atât hotelierii, cât și agențiile de turism care vând litoralul românesc. Prețurile au crescut cu circa 25% față de anul trecut, din cauza scumpirilor tuturor produselor și mai ales a energiei, iar în stațiunea Mamaia nu toate prețurile sunt „nesimțite”, nu toate șezlongurile costă 100-150 de lei pe zi și nu toate serviciile sunt proaste. Unii hotelieri au știut să-și atragă turiștii și nu au avut de suferit, în această perioadă, ceea ce arată că nu e o problemă de management al destinației, nu lipsa OMD-ului național e problema, nici lipsa banilor de promovare.
O problemă care se poate rezolva
În privința plajelor cu 200 de lei locul de prosop lângă mare, deși a fost intens comentată ca fiind o situație generalizată la Mamaia, de fapt a fost doar un caz izolat, mai exact o măsură luată de administratorul unui singur sector de plajă care a-ncercat astfel să nu-i deranjeze pe cei care plăteau șezlongurile de pe primul rând de lângă apă. Totuși, hotelierii atrag atenția de mult timp asupra acestei situații a administrării plajelor. Ceea ce s-ar putea reglementa în cel mai scurt timp în favoarea creșterii numărului de turiști pe litoralul românesc ține de factorul politic: atribuirea plajelor. În toate destinațiile de vară din celelalte țări, plajele sunt administrate de hotelieri și există niște reguli respectate de toți. Hotelierii români au cerut să se aplice la fel și la noi, dar Apele Române nu vor să dea plajele din mână. „Cât timp se permit în continuare licitațiile de la Apele Române unde pot participa aprozariștii din toată țara, să concureze cu hotelierii, nu vom avea plaje civilizate. Una dintre soluțiile propuse de noi e să le preia primăriile și să le împartă doar hotelierilor, la prețul de achiziție, astfel încât plaja să arate la fel pe fiecare sector. Primăria, în funcție de câte locuri sunt, le poate împărți proporțional hotelierilor, iar hotelierii le pot include în tarif, astfel încât pentru clienți să fie gratuite șezlongurile și umbrelele. Până nu rezolvăm această problemă, nu vom avea plaje decente”, a explicat Nicolae Istrate, membru FPTR, pentru Jurnalul.
Lupta continuă pentru banii de promovare
Problema OMD-ului național ține de o luptă veche pe banii de promovare și de investiții. Fiecare schimbare de guvern redeschide conflictul inițial, iar acum, situația fără precedent de la Mamaia le-a mai oferit membrilor APT o ocazie de a ridica această problemă, sub pretextul că din cauza lipsei de promovare – pe care doar OMD-urile și mai ales OMD-ul național ar putea s-o facă – Mamaia e goală. Din anul 2017, până în prezent, se discută despre Organizațiile de Management al Destinației (OMD) ca și cum n-ar putea fi înființate, pentru că nu există cadrul legislativ. De fapt, Legea OMD-urilor este în vigoare de cinci ani, iar prima astfel de organizație s-a-nființat cu acte-n regulă, în 2019, la Mangalia, având avizul ministerului de resort. Recent a și fost modificată legea. Deși legea era în vigoare deja, USR-PLUS, prin fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a introdus în PNRR necesitatea legiferării, pentru care era nevoie și de consultanță. Cei care vor acești bani de promovare au reușit să-i convingă, pe rând, pe toți miniștrii și secretarii de stat din ultimii patru ani, că ea nu există sau măcar că e imperios necesar să fie modificată. Această modificare s-a făcut recent, iar acum așteaptă bani. Din PNRR n-au cum să-i obțină, anul acesta sau în 2023, dar în continuare, cei care se pregătesc să primească finanțare pentru promovarea României speră să poată crea mult doritul OMD național – pentru care a și organizat APT conferința de ieri.
