Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre cele patru avize motivate transmise, unul vizează domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, două sunt pe mediu, iar cel de-al patrulea se referă la reglementările privind stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital. În ceea ce privește scrisoarea de punere în întârziere, aceasta se referă tot la nerespectarea legislației privind mediul, unul dintre capitolele la care țara noastră înregistrează cele mai mari restanțe în ceea ce privește respectarea directivelor UE.
Actualizarea hărților cu zonele expuse la inundații, ignorată
Comisia Europeană a solicitat României să își actualizeze hărțile zonelor cu pericol de inundații și hărțile zonelor cu risc de inundații, în conformitate cu Directiva (2007/60/CE) privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații. Hărțile zonelor cu pericol de inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile zonelor cu risc de inundații arată potențialele consecințe negative asociate acestor scenarii de inundații. Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații. Termenul pentru informarea Comisiei Europene cu privire la revizuire și actualizare hărți a zonelor cu pericol de inundații și a hărților referitoare la zonele cu risc de inundații a expirat în martie 2020. Întrucât Comisia nu a primit nicio informație cu privire la acest proces din partea României, Comisia Europeană a decis să ne trimită o scrisoare de punere în întârziere. Alături de țara noastră, în aceeași situație se mai găsesc Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Luxemburg și Slovacia.
Anul trecut România a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în trei cauze, toate pentru nerespectarea directivelor de mediu. Mai mult, în una dintre cauze, eram trimiși în fața CJUE pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România a obligațiilor sale privind lichidarea depozitelor de deșeuri.
180 de aglomerări nu respectă legislația privind epurarea apelor uzate
Tot un aviz motivat a primit țara noastră și pentru că nu asigură tratarea corectă a apelor urbane reziduale, încălcând astfel Directiva 91/271/CEE. Ea impune statelor membre să asigure faptul că aglomerările urbane (orașe, așezări) își colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora. Datele de monitorizare arată că, în România, peste 180 de aglomerări mari continuă să nu respecte nici obligațiile în materie de colectare a apelor reziduale, nici cele în materie de tratare a acestora. Răspunsurile la scrisorile de punere în întârziere trimise României în iunie 2018 și în octombrie 2020 nu abordează în mod satisfăcător preocupările Comisiei.
Prin urmare, forul de la Bruxelles a decis săptămâna trecută să emită un aviz motivat, iar acum Guvernul are la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare, în caz contrar putând fi sesizată CJUE cu privire la acest caz.
Protejarea mediului împotriva speciilor alogene invazive nu este pe lista priorităților
Cu un aviz motivat ne-am trezit și pentru că nu am pus în aplicare Regulamentul 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive. Acestea conțin plante și animale care, ca urmare a intervenției umane, sunt introduse accidental sau deliberat într-un mediu natural în care nu sunt găsite în mod normal. Acest fenomen are consecințe negative grave pentru noul lor mediu. Ele reprezintă una dintre cele cinci cauze principale ale declinului biodiversității în Europa și în întreaga lume. Abordarea lor este un aspect important al obiectivului UE de a stopa declinul biodiversității, astfel cum se preconizează în Pactul verde european și în Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030. Pe lângă România, mai sunt vizate pentru aceeași abatere Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia. În plus, Bulgaria, Grecia și România nu au instituit încă un sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune sau nu l-au inclus în sistemul lor existent, deși termenul pentru aceasta a fost ianuarie 2018.
Repetenți la protecția fermierilor împotriva practicilor comerciale neloiale
O altă restanță contabilizată în dreptul României se referă la netranspunerea integrală a dispozițiilor Directivei privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar [Directiva (UE) 2019/633]. Directiva asigură protecția tuturor fermierilor, precum și a furnizorilor mici și mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Ea trebuia să fie transpusă până la 1 mai 2021. Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 12 state membre în iulie 2021 și nu a primit încă o notificare de transpunere completă din partea Cehiei și a României. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat acestor state membre, acordându-le un termen de două luni pentru a remedia situația.
Respectarea facilităților pentru furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă, uitată de Guvern
Un alt avertisment concretizat printr-un aviz motivat l-am primit pentru că nu am adoptat măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2020/1504, care modifică Directiva privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE). Scopul directivei este de a scuti entitățile autorizate în temeiul noului Regulament privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) de la cerințele Directivei privind piețele instrumentelor financiare și de a asigura faptul că toate platformele de finanțare participativă care intră în domeniul de aplicare al regulamentului fac obiectul aceluiași set coerent de norme, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea în UE. Furnizorii de servicii de finanțare participativă sunt intermediarii care facilitează prin intermediul platformelor digitale contactul dintre companii și mici investitori în vederea obținerii de fonduri de la aceștia. Termenul de transpunere a acestor norme în legislația națională a fost 10 mai 2021.
Ce riscă România dacă nu se conformează
Conform procedurilor standard, în cazul în care un stat nu se conformează legislației europene, Comisia Europeană declanșează procedura de infringement. Ulterior, aceasta transmite o scrisoarea de punere în întârziere prin care cere statului vizat ca în termen de cel mult două luni să transmită explicații privind nerespectarea legislației. Dacă primește un răspuns pe care îl consideră nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia transmite un răspuns motivat prin care indică motivele pentru care consideră că statul membru a încălcat legislația UE. Dacă și acum primește un răspuns nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia solicită CJUE să deschidă etapa contencioasă a procedurii. Totuși, rareori se merge însă atât de departe. În ultimii ani, peste 85% din cazuri au fost soluționate în fazele premergătoare acestei etape. În cazul în care se ajunge totuși în fața CJUE, așa cum este cazul României, aceasta poate impune statului vizat, la propunerea Comisiei Europene, sancțiuni financiare. Ele pot fi sub forma unei sume forfetare de minimum 1.643.000 de euro sau sub forma unor penalități a căror valoare poate varia între 1.985 și 119.125 de euro pentru fiecare zi de întârziere în alinierea la legislația UE.
