România are mare nevoie şi anul viitor de un nou acord cu FMI şi vor să înceapă discuţiile pentru realizarea acestuia, începând din 20 ianuarie. Are nevoie, în primul rând pentru credibilitate, poate şi pentru bani, având în vedere datoria uriaşă pe care o avem: 87 miliarde de datorie externă plus 52 miliarde de lei datorie internă.
Deocamdată autorităţile române susţin că noul acord va fi de tip preventiv, fără o sumă concretă. "Începând cu 20 ianuarie, când, cel mai probabil, delegaţia Comisiei Europene şi a FMI se va întoarce în România, vom discuta despre posibilitatea unui nou împrumut şi, în cadrul acelor discuţii, vom evalua alternativele posibile. Punctul de vedere, deocamdată, pe care îl avem este acela că România ar putea avea nevoie de un acord fără sumă de bani concretă, doar un acord-cadru, pentru a preveni populismele în viitor ale politicienilor", a spus premierul Emil Boc, la o emisiune a postului ProTV. El susţine că nu a discutat, până acum, despre nici un fel de sumă care să fie stipulată în noul acord. "Nu am discutat despre nici un fel de sumă şi, repet, acest acord este unul preventiv: în cazul în care va fi nevoie, să putem apela. Dar scopul principal al viitorului acord, dacă se va încheia, pentru că această decizie nu a fost luată încă în totalitate, va fi scopul preventiv şi de a evita ca în plan intern să se mai ia decizii contrare intereselor ţării, din punct de vedere economic", a mai spus Boc. Şi Jeffrey Franks (foto), şeful misiunii FMI în România, a declarat că noul acord va avea o valoare mai mică decât împrumutul actual de 13 miliarde euro, dar că banii vor putea fi atraşi doar dacă vor apărea probleme.
Totuşi, analiştii economici apreciază că este destul de greu ca problemele să nu apară pe parcursul anului următor, poate chiar şi în 2012, având în vedere că autorităţile române trebuie să facă rost de 20 miliarde de euro pentru a rezista în următorii doi ani. Cum România are o datorie externă care a ajuns la 87 miliarde de euro plus o datorie internă de 52 miliarde de lei, numai ratele la aceste credite interne se ridică anual la circa 10 milioane de euro. În condiţiile în care bugetul statului abia adună 35 miliarde de euro, o treime din ceea ce se strânge la buget reprezintă dobânzile şi ratele la credite. Problema este că nici absorbţia fondurilor europene, o şansă care ar putea reporni economia şi aduce bani în ţară, nu merge. Gradul de absorbţie este sub 10%, ceea ce nemulţumeşte şi pe reprezentanţii Fondului.
O altă vulnerabilitate mare pe care o avem este nivelul ridicat al arieratelor (datoriilor mai vechi de 90 de zile pe care statul le are către companii). Acestea se situau la jumătatea anului în curs la două miliarde de lei, aproape dublu faţă de ţinta stabilită în acordul cu FMI. La fiecare misiune de evaluare a Fondului, autorităţile române au cerut derogare privind ţinta de arierate şi nu au respectat-o nici o dată.
În aceste condiţii, premierul Boc a anunţat că numărul bugetarilor din România va scădea sub 1,29 milioane până la sfârşitul acestui an, procedurile de disponibilizare fiind încă în derulare şi urmând să continue şi anul viitor. Există şi o veste bună pentru cei care vor rămâne în sistem, vor beneficia de o creştere salarială de 15%, începând cu 1 ianuarie 2011.
Întrebat cum se va ajunge la această creştere salarială dacă fondul de salarii pentru 2011 este mai mic decât anul acesta, premierul a arătat că măsura este posibilă urmare a reducerii numărului de angajaţi din sectorul public. "Pentru că nu mai avem 1.380.000-1.370.000 de bugetari, sunt 1.290.000 de bugetari. (…) Sunt convins că până la sfârşitul anului, când aceste etape se vor derula în continuare, vom ajunge sub 1.290.000 de bugetari, de aceea bugetul este croit pentru 1.290.000 de bugetari", a spus Boc.
Ajutor de şomaj mai mic
Indemnizaţia de şomaj va reprezenta 75% din valoarea indicatorului social de referinţă, de 500 lei, şi nu va mai fi raportată la salariul minim, majorat la 670 lei. Noul sistem de calcul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2011. La suma rezultată se va adăuga un procent cuprins între 3 şi 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, în funcţie de stagiul de cotizare. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ vor primi timp de şase luni ajutor de şomaj în valoare de 50% din indicatorul social de referinţă, adică doar 250 de lei. Şomerii nu vor mai primi indemnizaţie de şomaj dacă refuză un loc de muncă, indiferent de distanţa faţă de localitatea de domiciliu în care se află postul ofertat, sau nu participă la programe de formare profesională.