x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Operațiunea Bayh-Dole: legea care a permis exploatarea a milioane de bolnavi închipuiți

0
Autor: Florian Saiu 10 Aug 2021 - 07:20
Operațiunea Bayh-Dole: legea care a permis exploatarea a milioane de bolnavi închipuiți
Vezi galeria foto


In 1980, o lege girată de marile universități din SUA a transformat peste noapte zeci de milioane de oameni aflați la limita unui diagnostic în carne de tun pentru industria farmaceutică. Ecourile acestei manevre mercantile nu s-au stins nici până în ziua de astăzi... 

 

În 1960, psihiatrul R.D. Laing a publicat volumul The Divided Self: An Existential Study in Sanity and Madness. Cartea a devenit o biblie a contraculturii. A avut succes în rândul hipioților, al poeților și al protestatarilor împotriva războiului, care se mobilizau în campusurile universitare din America și Europa și citau maxima lui Laing, conform căreia nebunia era „o reacție perfect rațională la o lume nebună”. Faima lui Laing s-a răspândit rapid. El a devenit figura emblematică a mișcării „antipsihiatrice”, care a susținut sfârșitul etichetării psihiatrice. Laing vedea nebunia ca pe un construct. El afirma că într-o societate care valida Războiul din Vietnam și împușcarea studenților în campusuri, cu greu s-ar putea afirma că persoanele bolnave psihic suferă de o tulburare mintală într-o măsură mai mare decât restul societății. De fapt, etichetarea vocilor disidente ca „nebune” era o formă de a le reduce la tăcere. După Războiul din Vietnam și afacerea Watergate, ideea shakespeariană potrivit căreia nebunii sunt singurii oameni care văd adevărul a devenit o teză majoră a stângii antiautoritare, articulată de autorul de literatură SF distopică Philip K. Dick, care a descris nebunia ca pe „o reacție adecvată la realitate”. Însă R.D. Laing a extrapolat această idee, validând-o din punct de vedere medical. Laing a insinuat că închiderea persoanelor bolnave psihic în instituții psihiatrice, unde li se administrau forțat sedative, era persecuție politică. Bolnavii internați ar fi fost, așadar, prizonieri politici.

 

Marxismul LSD

 

„R.D. Laing a fost luat în serios. A apărut la emisiuni TV celebre și a fost aclamat ca un geniu de universități de pe întregul teritoriu american. Laing a susținut că întreaga noastră înțelegere a bolii în societatea modernă era eronată. Nu tu erai bolnav, ci societatea capitalistă îmbolnăvise societatea, silind-o să se conformeze unor ritualuri degradante precum consumerismul și munca de birou. Dacă încercai să evadezi, erai catalogat drept nebun. Dar nu tu erai nebun, ci sistemul”, explica jurnalistul BBC Jacques Peretti în cadrul unei investigații publicate în volumul Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Litera, 2019). Marxismul LSD al lui Laing era peste tot - specula Peretti -, dar după încheierea Războiului din Vietnam, estomparea amintirii afacerii Watergate, prăbușirea contraculturii și ascensiunea ideilor Noii Drepte la mijlocul anilor ’70, el a devenit brusc demodat. Ideile lui au dispărut la fel de repede cum apăruseră. Apoi, în doar câțiva ani, s-a petrecut ceva extraordinar. Ce anume? „În 1980, reprezentanții industriei farmaceutice s-au uitat la teoriile discreditate ale lui Laing și au văzut ceva ce nu mai remarcase nimeni înainte. Dacă era așa cum spunea Laing și nu tu erai bolnav, ci capitalismul te îmbolnăvise, acest lucru era util industriei farmaceutice. Locul tău de muncă, locuința ta, prietenii și chiar copiii tăi te puteau îmbolnăvi”, comenta Jacques Peretti. De fapt, orice te putea afecta. Anxietățile privitoare la curățenie sau la cartierul tău te puteau îmbolnăvi. Sexul, alimentația, animalele de companie, aglomerația, cumpărăturile, spațiile mari, spațiile mici, spațiile retrase, spațiile zgomotoase, partenerul tău, mașina ta, lumina soarelui, întunericul excesiv sau fobia față de orice - de la peluze, până la clovnii de la petrecerile pentru copii - te puteau îmbolnăvi. Iar aceste boli se puteau manifesta prin transpirații, palpitații, teamă irațională, amețeală, greață, comportament compulsiv etc. Care era ideea?

 

Cercetări academice-capac

 

Toate acestea - considera Peretti - puteau fi redefinite ca „boli”. R.D. Laing, marele preot al anticapitalismului, venise fără să vrea în sprijinul industriei farmaceutice. Se putea demonstra că viața modernă te îmbolnăvește, dar, spre deosebire de Laing, industria farmaceutică putea să te trateze cu medicamente eliberate pe bază de rețetă. Iar soluția pentru a aduce pe piață aceste medicamente era obținerea aprobării lor de către cea mai înaltă autoritate de reglementare a guvernului american, Food and Drugs Administration (FDA). Problema era că FDA solicita dovezi. Iar obținerea dovezilor presupunea accesul la departamentele universitare. „La începutul anilor ’80, aceste departamente aveau probleme. Președintele Reagan fusese ales de curând pe baza promisiunii de tăiere a cheltuielilor publice, iar primele pe lista tăierilor se aflau departamentele universitare cu orientare de stânga. Aceleași unde se preda teoria lui R.D. Laing”, menționa jurnalistul BBC. Mai mult: „Dar factorul principal care făcea aceste departamente universitare foarte neatractive pentru administrația Reagan era același care le făcea utile industriei farmaceutice. Ca să obțină aprobarea FDA, industria farmaceutică avea nevoie ca departamentele respective să furnizeze cercetări academice credibile în sprijinul acestor sindroame. Industria farmaceutică avea nevoie de un plan”. Care a fost conceput rapid și eficient.

 

Senatorul Bob, „săgeata” Pfizer

 

Să-l facem cunoscut, așa cum a fost el devoalat de cercetătorul Jacques Peretti: „Istoric, departamentele universitare nu aveau nevoie de finanțare externă. Scopul independenței lor financiare era tocmai protejarea societății de furnizarea «dovezilor» academice puse în slujba intereselor de afaceri precum cele ale companiilor de medicamente. Dar exista o soluție de eludare a problemei”. Una cu greutate! Peretti a ordonat firul anchetei: „Senatorul Bob Dole nu era doar un prieten al președintelui Reagan și un actor respectat al administrației de la Washington, ci se afla și în boardul companiei Verner Lipvert Bernhard, o firmă de consultanță juridică din Manhattan angajată de compania farmaceutică Pfizer”. Și? „Dole avea să susțină o lege - Legea Bayh-Dole din 1980 - care, pentru prima dată în istorie, avea să deschidă departamentele universitare, astfel încât acestea să poată primi finanțare directă de la companiile farmaceutice”. Manevră îndrăzneață executată la cel mai înalt nivel! „Odată cu începerea redactării legii - mai consemna Peretti -, a început și o cursă pentru angajarea unor cercetători în acest proiect, cu scopul de a conferi actului o credibilitate puternică. Profesorul John Abramson, de la Harvard, unul dintre principalii specialiști în asistență medicală primară, a fost abordat și a refuzat”.

 

Dezvăluiri din interior

 

„Privind înapoi peste cincizeci de ani, americanii vor vedea acest moment ca fiind cel în care guvernul i-a abandonat în mâinile industriei farmaceutice”, a comentat ulterior profesorul Abramson. Și asta pentru că Legea Bayh a fost adoptată cu aplauze în 1980. „Lumea era pe cale să aibă tot felul de boli de care nu mai auzise niciodată până atunci”, a conchis la rândul lui Jacques Peretti. Dar cum funcționa mecanismul? Peter Rost, fost director de marketing la compania Pharmacia, e convins că precauțiile împotriva medicamentelor netestate blocate de FDA au fost eludate prin acest nou „parteneriat” dintre companiile farmaceutice și departamentele universitare. „S-a creat un joc de ping-pong: un medicament era trimis universității, care făcea cercetări selective, apoi testa medicamentul pentru compania farmaceutică și aplica sigla sa de «școală  independentă». În plus, universitarii ofereau informații cu privire la orice potențială problemă ridicată de FDA”, dezvăluia Peter Rost. „Sfântul Graal - verticaliza Peretti - era inventarea unor noi afecțiuni. Vince Parry a fost director executiv la compania Roche și a descris procesul descoperirii acestor noi suferințe ca pe unul de selecție atentă a exemplelor convenabile. Sarcina lui Parry era uimitoare”. Mai exact?

 

O misiune delicată

 

Vince Parry avea misiunea să încurajeze inventarea de tulburări medicale, să reinventeze afecțiuni puțin cunoscute și să le readucă în atenție pe cele uitate. Se putea spune oare despre studenții care stăteau în camere cu draperiile trase și mâncau zile întregi numai pizza că sufereau de lipsă de vitamina D și, deci, că erau expuși unui risc iminent de rahitism sau că aveau o „tulburare afectivă sezonieră”? Se putea, da? Nicio problemă. Pentru acești studenți aveau să fie create medicamente potrivite. „Au apărut o mulțime de sindroame, de care nu știuse nimeni înainte, care au fost popularizate, definiția lor fiind extinsă astfel încât să acopere noi domenii uriașe din viața cotidiană. Dacă aceste afecțiuni ar fi existat înainte - aprecia Jacques Peretti -, rareori ar fi fost diagnosticate. Nu mai era cazul. Acum erau bine-cunoscute: tulburare de deficit de atenție, encefalomielită mialgică, tulburare bipolară, TOC, HRD (sindromul hipoparatiroidism-retard-dismorfism), TSPT, SII, sindrom metabolic, tulburare disforică premenstruală, TAS (tulburare de anxietate socială și tulburare afectivă sezonieră)”. Vă sună vreunul cunoscut?

 

Obiectiv real: bani, bani, bani

 

„Aceste acronime - mai sintetiza cercetătorul britanic Jacques Peretti - reprezentau o mulțime de fobii și dependențe vagi, de la teama de suprafețe lucioase până la anxietatea provocată de ratarea unor vânzări promoționale. Important pentru industria farmaceutică era că orice senzație de amețeală sau de confuzie sau orice anxietate puteau deveni afecțiuni medicale validate de cercetarea academică”. Dar, atenție! Ideea nu era inventarea unor afecțiuni complet false. Multe tulburări existaseră de zeci de ani și afectaseră în mod real diverse persoane, pentru care ar fi fost mare lucru să fie diagnosticate și tratate la timpul potrivit. Oportunitatea de afaceri - concluziona Peretti - consta în popularizarea și extinderea diagnosticului la milioanele de oameni care ar fi fost greu de integrat în limitele clare ale unui diagnostic. Toți aceștia au fost transformați dintr-odată în pacienți. Și asta ca efect direct al Legii Bayh-Dole, o manevră imorală prin care s-a urmărit îmbogățirea marilor jucători din industria farmaceutică (și a politicienilor, și a savanților complici, bineînțeles).

„Nebunia este doar o reacție adecvată la realitate”, Philip K. Dick, scriitor

 

Senatorul Bob Dole nu era doar un prieten al președintelui Reagan, ci se afla și în boardul companiei Verner Lipvert Bernhard, o firmă de consultanță juridică din Manhattan angajată de compania farmaceutică Pfizer

 

„S-a creat un joc de ping-pong: un medicament era trimis universității, care făcea cercetări selective, apoi testa medicamentul pentru compania farmaceutică și aplica sigla sa de «școală  independentă»”,  Peter Rost, fost director de marketing la compania Pharmacia

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cel mai mare producător de îngrăşăminte a oprit activitatea. Care este cauza

Cel mai mare producător de îngrăşăminte a oprit activitatea. Care este cauza
Cel mai imare producător de îngrăşăminte Azomureş anunță oprirea temporară a activității din cauza preţului ridicat la gaze naturale şi energie electrică. "Nivelul ridicat al...

Trecerea la vehiculele electrice afectează GRAV piața muncii. Sute de mii de angajați vor fi concediați în UE

Trecerea la vehiculele electrice afectează GRAV piața muncii. Sute de mii de angajați vor fi concediați în UE
Circa 500.000 de salariați din industria auto își vor pierde locurile de muncă în UE din cauza trecerii la vehiculele electrice, arată un studiu realizat de PwC Strategy, la solicitarea Asociaţiei Europene a...

Consumatorii revin la cumpărăturile din magazine fizice. Produsul cel mai cautat pentru achizițiile online

Consumatorii revin la cumpărăturile din magazine fizice. Produsul cel mai cautat pentru achizițiile online
Consumatorii revin tot mai mult la cumpărături din magazine fizice. Astfel, 47% merg zilnic sau săptămânal să achiziționeze diverse produse, arată un studiu PwC. "Trendul se va menţine, aproape trei sferturi...

Anchetă de PROPORȚII pe piața medicamentelor. Un alt mare producător farma încalcă legea

Anchetă de PROPORȚII pe piața medicamentelor. Un alt mare producător farma încalcă legea
Consiliul Concurenţei a demarat o altă investigaţie pe piaţa medicamentelor pe motiv de suspiciune pentru poziție dominantă a companiei Boehringer Ingelheim. Ancheta vizează comercializarea...

Transportul aerian de pasageri a crescut cu peste 30% în primele 9 luni din 2021

Transportul aerian de pasageri a crescut cu peste 30% în  primele 9 luni din 2021
Transportul aerian de pasageri a crescut cu 30,8% în primele 9 luni din 2021, raportat la același interval din 2020, ajungând astfel de la 6,11 milioane pasageri la 7,992 milioane pasageri, arată...

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității
Care au fost sursele fabuloasei averi adunate de Statul Catolic în ultima sută de ani? Este adevărat că finanțele Sfântului Scaun au fost gestionate decenii întregi, de-a lungul secolului al XX-lea, de un bancher...

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei
TOKYO – Premierul japonez Fumio Kishida a supraviețuit alegerilor generale din 31 octombrie, care au avut loc la doar câteva săptămâni după sosirea sa în funcție drept noul lider al națiunii. Pierzând doar 15...

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030
Galerie Foto România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 - 2030. Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un...

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim
Noul guvern adaugă 200 de lei la salariul minim lăsat de echipa lui Cîțu la 2.350 de lei. În Germania, coaliția „post Merkel” promite o creștere a salariului minim orar de la 9,82 euro la 12 euro, iar în...

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate
Charlie Munger, vicepreşedintele gigantului Berkshire Hathaway, condus de celebrul investitor Warren Buffett, a spus într-o conferinţă că pieţele de capital sunt extrem de supraevaluate în ceea ce priveşte...

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari
Bitcoin a scăzut sâmbătă cu 12,14%, până la 47.176,09 dolari, pierzând 6.567,6 dolari față de închiderea anterioară, relatează Reuters. Bitcoin, cea mai mare și cea mai cunoscută criptomonedă din lume,...

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem
Restructurarea sistemului bancar a continuat, procesul fiind accentuat în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că băncile au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 de...

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini
Când zona euro se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din istoria ei, când preţurile din Germania şi Spania cresc cu cel mai accelerat ritm din ultimii 30 de ani, Banca Centrală Europeană asigură lumea că...

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național în 2019, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, arată un raport al Comisiei Europene. Țările UE au pierdut...

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022
Plata pensiilor în 2022 necesită o suplimentare cu 11 miliarde de lei a bugetului de stat, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.  "Cu siguranţă bugetul va trebui suplimentat, impactul bugetar va fi...
Serviciul de email marketing furnizat de