Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru români, trenurile de mare viteză rămân un proiect science fiction pentru mult timp de acum înainte. Noi trebuie să ne mulţumim cu trenurile care înregistreză printre cele mai mici viteze medii din Europa şi întârzieri record. Chiar şi aşa, pentru a păstra viteza actuală, care pe 27% din reţeaua de cale ferată este mai mică de 50 km/h, CFR SA ar trebui să investească 2,14 miliarde de lei. Dacă luăm în calcul revenirea la viteza proiectată, cea cu care se circula acum 50-60 de ani, ar fi necesare investiţii de 95,14 miliarde de lei, echivalentul a circa 20 miliarde de euro. Vorbim astfel despre o cifră imensă, care se apropie de 10% din Produsul Intern Brut estimat pe 2020.
Lungimea totală a rețelei feroviare din România este de 10.621 km, iar viteza medie proiectată a rețelei este de 86,30 km/oră. O viteză care pe multe tronsoane este de neatins, fapt ce arată starea de degradare a infrustructurii feroviare. Potrivit actului adiţional pentru anul 2020 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru perioada 2016 - 2020, pus în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor, în prezent viteza medie este de numai 69 km/oră, în scădere faţă de cea din 2019, care a fost de 70,45 km/h.
Cu peste 120 km/h, doar pe 4% din reţeaua feroviară
Segmentele de cale ferată sunt împărțite în patru categorii, în funcție de viteza de circulație: în clasa A sunt incluse tronsoanele de linie pe care se poate circula cu viteze cuprinse între 121-160 km/oră, în clasa B între 91-120 km/oră, în clasa C între 51-90 km/oră și în clasa D, sub 50 km/oră. În clasa A sunt incluşi doar 456,8 km, circa 4,3% din totalul rețelei, în timp ce clasa D însumează 2.868,7 km, ceea ce reprezintă 27% din rețea.
4.891 km de cale ferată sunt incluşi în clasa C, pe aceste tronsoane putându-se circula cu viteze cuprinse între 51-90 km/oră. Aceste tronsoane reprezină 46,05% din lungimea căii ferate, fiind cele mai lungi.
Citește pe Antena3.ro
Pentru revenirea la viteza proiectată, ar fi necesare investiţii de 95,14 miliarde de lei. Atingerea acestui obiectiv înseamnă însă reparaţii capitale la infrastructura feroviară publică pentru recuperarea restanţelor la 9.921 km de linii și 8.974 km de terasamente. Anul trecut, calculele celor de la CFR SA arătau că pentru a atinge viteza de proiectare iniţială era nevoie de 113 miliarde de lei. Apelând la un calcul empiric, am putea spune că, păstrând actuala evoluţie a lucrărilor de reparaţii, am avea nevoie de aproape şase ani pentru a reveni la viteza de proiectare, în condiţiile în care nu mai expiră ale elemente de infrastructură.
Se alocă puţin şi se consumă şi mai puţin
În intervalul 2017-2019, fondurile alocate pentru reînnoirea elementelor infrastructurii feroviare publice au fost foarte mici, ele variind între 27,16% și 39,75% din bugetul solicitat de CFR SA. Chiar şi aşa, programele de investiții aferente acestor lucrări se execută în procente sub nivelul bugetelor aprobate. Astfel, la finele anului 2017, s-a raportat o execuție bugetară a reînnoirilor de 78,97% din aprobat, la 2018 de 82,32%, iar la data de 30.06.2019 de 2,82%, potrivit unui raport recent al Corpului de Control al premierului.
Constanţa, campioană la viteză cu 54,59 km/h
Potrivit datelor disponibile, în 2018, viteza medie comercială a trenurilor a fost de 55,7 km/h pentru trenurile InterRegio şi de 39,2 km/h pentru cele Regio, iar întârzierile au fost socotite în milioane de minute. Cele “mai mari viteze” s-a înregistrat în cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanţa (viteză medie comercială de 54,59 km/h), urmată de cea de la Bucureşti şi Iaşi. Cele mai mici au fost în Sucursala Regională de căi ferate Braşov, aici viteza medie comercială a trenurilor de călători scăzând la 38,06 km/h, potrivit unui raport al Consiliului Feroviar de la sfârşitul anului trecut.
34 de ani pentru eliminarea restricţiilor
La începutul anului 2017 erau pe rețeaua CFR SA 1.206 puncte periculoase, însumând o lungime de circa 604 km. Până la data de 30.08.2019, fuseseră scoase din evidență un număr de 74 puncte periculoase, dar apăruseră altele 39. În aproape doi ani s-a reuşit eliminarea doar a 35 de puncte periculoase, ceea ce înseamnă că în acest ritm ar fi nevoie de 34 de ani pentru eliminarea lor.
