x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Analiză AEI: Politicile energetice pun în pericol viitorul României

Analiză AEI: Politicile energetice pun în pericol viitorul României

de Adrian Stoica    |    05 Ian 2023   •   07:45
Analiză AEI: Politicile energetice pun în pericol viitorul României

Politicile energetice ale României vor aduce serioase probleme de credibilitate și mai puțini investitori în domeniul energiei, comportamentul autorităților din ultimele șase luni, care au schimbat o lege de patru ori, din care ultimele trei schimbări au fost în ultimele trei săptămâni, va fi aspru taxat de cei care credeau că România este un loc în care merită să investești

„O regulă clară aplicabilă de la fotbal până la energie spune că nu poți să scoți ceva din joc (funcțiune) până nu ai pus altceva în loc. Dar pentru asta te pregătești din timp și mai ales respecți propriile reguli”, scrie Asociația Energia Inteligentă (AEI) în analiza intitulată „România nu are nici un viitor cu politicile energetice pe care le realizează”. 

Analiza realizată de AEI scoate în evidență gafele în cascadă din sectorul energetic făcute de actualul Guvern în anul care abia s-a încheiat. Ea evidențiază însă și erorile fostelor Guverne care, deși au avut mulți bani la dispoziție, nu au făcut nimic pentru a dezvolta și moderniza acest sector, lucru care astăzi, pe fondul crizei energetice și a creșterii excesive a prețurilor la produsele energetice, ne costă foarte mult. „România a încasat cca. 2 miliarde de euro, timp de 12 ani, ca taxă de cogenerare de înaltă eficientă de la toți consumatorii de energie electrică, fără să construiască aproape nici o centrală mare de cogenerare. Dar banii s-au cheltuit! România a avut în ultimii 10 ani la dispoziție fonduri de milioane de euro, fără să construiască aproape nici o centrală mare de cogenerare”, subliniază analiza citată.

 

Alba-neagra cu închisul termocentralelor pe cărbune

Deși a hotărât să reducă capacitățile de energie electrică care produce emisii ridicate de CO2, România nu a făcut mai nimic în acest sens la nivelul centralelor pe cărbune. La data de 1 iulie 2022 se aproba OUG 108/2022 privind eliminarea treptată a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit care prevedea închiderea unei capacități de 660 MWh până în 31 decembrie 2022. Este vorba despre grupurile energetic 3 de la termocentrala Rovinari (330 MW) și 7 de la termocentrala Turceni (330 MW). La data de 5 decembrie 2022, prin Legea 334/2022, de aprobare a OUG 108, se stabilește că nu se va mai închide capacitatea de 660 MW până în 31 decembrie 2022, aceste capacități se vor păstra în funcțiune ca rezervă tehnică la dispoziția dispecerului energetic național. Peste câteva zile, pe data de 14 decembrie 2022, Guvernul se răzgândește din nou și prin OUG 175/2022 (de modificare a Legii 334, care aproba OUG 108) se stabilește din nou că se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Guvernul a realizat acest demers deoarece era o obligație pe care România și-a asumat-o și în lipsa acesteia nu putea să primească banii din PNRR.

 

După câteva zile, din nou schimbare de plan

 

Pe data de 28 decembrie 2022, prin HG 1573/2022, Executivul își schimbă iar punctual de vedere și stabilește din nou că nu se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. El a decis astfel să amâne închiderea acestor grupuri până la data de 31.10.2023, în condițiile în care termenul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 31 decembrie 2022. În anul 2022, capacitatea totală de producere a energiei electrice pe bază de cărbune a fost de 3.092 MW. 

 

Conform datelor de pe site-ul Transelectrica, în medie, cărbunele a reprezentat anul trecut circa 19% din energia electrică produsă în România, mai mult cu 3% comparativ cu energia electrică produsă de eolian, solar și biomasă.

 

Avertismentul companiei Transelectrica, ignorat inițial de Guvern

 

Un studiu privind adecvanța Sistemului Energetic Național pentru iarna 2022-2023 realizat de compania Transelectrica, operatorul național de transport de energie electrică din România, în luna septembrie și care a folosit de către Executiv ca justificare a necesității realizării ultimei Hotărâri de Guvern prin care închiderea celor două grupuri energetic era din nou anulată, consemna la data de 01.10.2022, că nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus din cauza unor factori care necesită amânarea închiderii celor 660 MW capacități de producere a energiei pe lignit până în 31 decembrie 2022. „Dar studiul și concluziile acestuia existau și în urmă cu 12 zile, când s-a hotărât închiderea acestor capacități de producție!!!”, atrage atenția analiza AEI, ceea ce scoate în evidență diletantismul celor care astăzi conduc Ministerul Energiei. 

 

Asigurarea consumului, sub semnul întrebării

 

Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 - 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW, în condițiile în care în ianuarie 2022 s-a înregistrat consumul maxim, acesta fiind de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW. Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 - 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import au căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă. La nivel european, situația energetică în anul 2022 s-a deteriorat semnificativ în comparație cu anii anteriori, deficitul de energie electrică fiind foarte mare din cauza suprapunerii mai multor factori, printre care se numără criza gazelor naturale generată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de hidraulicitatea redusă din cauza secetei prelungite și a temperaturilor foarte ridicate în toată Europa și de disponibilitatea foarte redusă a centralelor nuclearoelectrice din Franța, care, alături de Germania, erau principalii exportatori de energie electrică la nivel european.

×