x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Procesele colective nu ameninţă stabilitatea băncilor. Pierderea sistemului bancar a fost estimată de BNR la 4,8 miliarde de lei

Procesele colective nu ameninţă stabilitatea băncilor. Pierderea sistemului bancar a fost estimată de BNR la 4,8 miliarde de lei

08 Sep 2013   •   21:33
Procesele colective nu ameninţă stabilitatea băncilor. Pierderea sistemului bancar a fost estimată de BNR la 4,8 miliarde de lei
Sursa foto: Christian Silva/Intact Images

Procesele colective ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului, sunt concluziile studiului de impact realizat de Banca Naţională a României şi transmis Ministerului Justiţiei. În octombrie expiră termenul până la care fusese amânată posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, inclusă în Codul de procedură civilă. Decizia de amânare a avut ca motivaţie pierderile de peste un miliard de euro pe care le-ar fi suportat băncile.
Băncile vor fi obligate, o dată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Rata solvabilităţii nu va atinge pragul minim
“Ministerul Justiţiei nu a primit studiul propiu-zis, ci un rezumat al acestuia. BNR a precizat că impactul este unul semnificativ pentru rezultatele financiare ale băncilor, cu unele bănci mai afectate decât altele, dar fără să poată reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a sistemului”, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.
BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate şi provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienţi şi pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze.
“La BNR nu s-a calculat nimic retroactiv, iar calculele BNR au fost numai pe dobânzi fixe şi variabile, care au putut fi formalizate în aplicaţii, întrucât la nivelul comisioanelor era mult mai dificil şi datele erau insuficiente pentru termenul scurt în care trebuia încheiat studiul. Impactul pe comisioane a fost calculat de către bănci şi reprezintă puţin peste o treime din totalul de 4,8 miliarde lei, impactul total la nivelul sistemului”, au explicat sursele citate. La o pierdere potenţială (venituri neîncasate şi provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilităţii pe sistem ar scădea cu 2,5 puncte procentuale, în condiţiile în care nicio bancă nu ar intra sub pragul minim de 8%, având în vedere condiţiile prudenţiale şi contabile din prezent.

Băncile văd pierderi de 24 miliarde de lei
Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentinţe pronunţate de instanţe relevă o cifră mult mai mare chiar şi în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală. Extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totuşi, aceste cifre au fost obţinute plecând de la cele mai dure sentinţe pronunţare de instanţe, cum ar fi anularea totală a dobânzii şi rambursarea integrală a plăţilor în contul dobânzilor, caz în care clientul ar urma să plătească doar principalul.
Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.
În cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie sau apă şi canalizare.


×