Rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a urcat la 5,6%

România și-a păstrat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, rămânând la o distanță apreciabilă față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. 

Pentru 2022, guvernul estimează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, dar această revizuire ar putea fi dată în final peste cap pe fondul tendinței de creștere a dobânzilor. Suma reprezintă o creștere față de 2021, când Guvernul a cheltuit circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) cu dobânzile, iar comparativ cu 2020 marchează o majorare cu 23,9%. Costurile împrumuturilor pe care le face statul roman sunt puternic influențate în această perioadă de reticența investitorilor de a finanța țările din regiunea apropiată conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă.

Comparativ cu februarie 2021, când rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a fost de 2,65%, în numai un an aceasta s-a dublat

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)

01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21   09.21   10.21 11.21    12.21 01.22 02.22 

2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24                3,72     4          4,7       5,11     5,37 5,36 5,6

Sursa: Eurostat

1,22% a fost rata dobânzii medii în februarie la creditele pe termen lung contractate de UE 27, în creștere față de ianuarie, când a fost de 0,90% 

Cele mai reduse dobânzi în luna februarie în UE (%)

Germania 0,15 (-0,12 în ianuarie)

Lituania 0,16 (0,16 în ianuarie)

Olanda 0,24 (-0,10 în ianuarie)

Luxemburg     0,40 (-0,04 în ianuarie)

Danemarca     0,46 (0,11 în ianuarie)

Finlanda 0,51 (0,18 în ianuarie)

Austria 0,54 (0,18 în ianuarie)

Belgia  0,59 (0,26 în ianuarie)

Franța 0,68 (0,31 în ianuarie)

Slovacia          0,7 (0,25 în ianuarie)

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,70 5,11         5,37 5,37 5,60

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07         4,40 4,71 4,86 

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12          3,35 4,00 3,95

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62 3,12 3,03

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25        0,44 0,57 0,61

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32          0,38 0,69 1,23

Sursa: Eurostat

Inflația va continua să se inflameze

Inflația, deficitul bugetar și cel de cont curent, rating-ul de țară și instabilitatea politică sunt elementele analizate de finanțatori atunci când împrumută o țară. Chiar dacă la nivelul UE au fost suspendate regulile bugetare pentru a permite guvernelor să facă față pandemiei de COVID-19 și să sprijine economiile, evoluția deficitului bugetar este urmărită cu atenție de finanțatori, deoarece, în final, el își pune amprenta asupra capacității de îndatorare a unui stat. Dacă ne uităm a inflație, în 2021 ea a ajuns în România la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar trendul crescător se păstrează și în debutul acestui an, astfel că în februarie a urcat la 8,53%, fiind printre cele mai mari din UE. 

Împrumuturile statului vor crește

În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, chiar dacă a fost anul trecut de 6,72% din PIB (80 de miliarde de lei), sub prognoza de 7,5%, el a rămas totuși unul ridicat. Acest lucru înseamnă costuri mari pentru finanțarea lui, cu implicații directe asupra ratei dobânzii și creșterii economice. Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.

Economia își încetinește avansul

Pentru acest an este de așteptat o corecție puternică a prognozei de creștere economică, scăderea consumului, creșterea inflației și costuri de finanțare a datoriei publice mari. Economiștii Erste Group au revizuit prognoza de creștere economică pentru 2022 la 2,8% din PIB, față de estimarea anterioară de 3,2% din PIB. „Ne așteptăm ca ratele de creștere din primele două trimestre din 2022 să fie semnificativ mai slabe decât înainte de izbucnirea războiului în Ucraina. Este posibil ca în primul trimestru să vedem o creștere economică negativă față de ultimul trimestru din 2021, ceea ce s-ar traduce printr-o recesiune tehnică în situația în care nu există alte revizuiri de date”, se arată în analiza citată. În situația în care conflictul se va atenua, analiștii Erste se așteaptă ca economia să își revină puternic în a doua parte a anului și să înregistreze un avans de 5,7% în 2023. De asemenea, ei estimează un avans al IPC (Indicele Prețurilor de Creștere) care va afecta semnificativ puterea de cumpărare. Astfel, se anticipează o creștere a consumului de doar 2,1% în acest an, față de 7,8%, spre exemplu, în 2021. „Estimăm că IPC va crește la 12,5% până la sfârșitul anului, cu o inflație medie anuală de 11,5%, care ar trebui să depășească creșterea salariului mediu cu o marjă semnificativă”, notează specialiștii. Acest lucru ar urma să reducă consumul gospodăriilor și, în cele din urmă, să genereze o scădere a inflației la 4,1% până la sfârșitul anului 2023.

Cele mai mari costuri ale împrumuturilor pe termen lung

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/teimf050/default/bar?lang=en

Războiul ruso-ucrainean va avea un impact semnificativ asupra activității economice și a inflației prin prețurile mai ridicate ale produselor energetice și materiilor prime, perturbarea schimburilor comerciale internaționale și reducerea încrederii