Companiile care dețin concesiuni de țiței și gaze în Marea Neagră îşi vor păstra actualul regim al redevenţelor pe toată durata contractului stabilit la semnarea acordurilor de concesiune a perimetrelor, potrivit unui unui proiect de lege adoptat recent de Guvern. Companiile care dețin în prezent acorduri petroliere de concesiune pentru perimetre offshore sunt OMV Petrom, singură și în parteneriat cu ExxonMobil, consorțiul Lukoil-PanAtlantic Petroleum-Romgaz, Black Sea Oil&Gas și Petromar Resources.
Regimul redevenţelor aplicabil titularilor de acorduri petroliere offshore aflate în curs de derulare la data intrării in vigoare a prezentei legi nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros față de cel stabilit în acordurile petroliere de concesiune. O altă prevedere a proiectului stabileşte că firmele care dețin concesiuni de țiței și gaze în Marea Neagră vor fi exceptate de la plata impozitului pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a liberalizării pieţei gazelor naturale pe care îl plătesc firmele care extrag gaze din zăcăminte onshore, conform OUG7/2013.
Condiţionalităţi impuse firmelor
Societăţile care derulează astfel de operaţiuni vor trebui să obţină avize inclusiv de la Statul Major General al Armatei şi de la Ministerul de Externe, iar minimum un sfert din angajaţi să fie români. De asemenea, companiile vizate de acest proiect de lege vor fi obligate ca, în condiţii similare tehnice şi de preţ, să achiziţioneze bunuri şi servicii de la firme deţinute în proporţie de peste 25% de persoane fizice şi juridice române.
Actualul sistem de redevenţe variază între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei pentru ţiţei şi 3,5% şi 13% pentru gaze naturale, în funcţie de dimensiunea zăcămintelor.
Sistemul redevenţelor pentru hidrocarburi nu a putut fi schimbat timp de zece ani ca urmare a înţelegerii stabilite cu compania austriacă OMV la privatizarea societăţii Petrom. Această prevedere a fost inclusă în Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom S.A., care stipula la articolul 10 că „până la data de 31 decembrie 2014, cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană, care devin aplicabile României, regimul de impozitare aplicabil activităţilor de explorare şi producţie ale societăţii şi filialelor sale nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros pentru societate, inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la explorare şi producţie”. La expirarea termenului (31 decembrie 2014), Executivul ar fi trebuit să aibă pregătită o nouă lege, dar s-a trezit, pe fondul căderii puternice a cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, că nu are nicio idee despre cum trebuie să arate noile redevenţe.
Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, în perioada 2011-2015 statul român a încasat redevenţe cu aproape 4,7 miliarde de lei mai mici decât ar fi trebuit, din cauza neîncasării corecte a redevenţelor petroliere