În schimb, proiectului de lege pentru majorarea veniturilor angajaților din agricultură și industria alimentară prin eliminarea impozitului pe venit și garantarea unui salariu minim brut de 3.000 de lei până pe 31 decembrie 2028 câștigă tot mai mult teren. Concret, este vorba despre modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, inițiat de actualul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. După ce a fost aprobat în Senat, el a ajuns la Camera Deputaților, unde tot mai multe comisii au dat avize pozitive proiectului în forma inițiată de Adrian Chesnoiu, ignorând proiectul lui Florin Cîțu. Comisiile pentru agricultură, pentru politică economică, pentru industrie, pentru drepturile omului și cea juridică sunt cele care au decis deja să emită avize favorabile pentru proiect în varianta venită de la Senat.
Proiectul realizat de Adrian Chesnoiu a fost elaborat în urma negocierilor cu patronatele și sindicatele din industria alimentară, iar săptămâna aceasta a fost rândul Comisiei pentru industrie și servicii să acorde un aviz pozitiv proiectul cu o majoritate de voturi. La Comisia pentru buget, finanțe și bănci înscrierea pe ordinea de zi a proiectului inițiat de Florin Cîțu a căzut la vot, după ce președintele comisiei, deputatul PNL Huțucă Bogdan, a motivat că partidul său nu a luat o decizie în legătură cu acest proiect, pentru că el se află în dezbaterea coaliției de guvernământ, iar Ministerul Finanțelor nu a transmis încă un punct de vedere.
Ce înseamnă reducerea CAS-ului
Florin Cîțu a declarat în repetate rânduri că nu susține proiectul inițiat de Adrian Chesnoiu, iar în opinia sa doar măsura reducerii CAS-ului de la 25% la 20% pentru toți angajații poate fi luată în calcul, pentru că ea ar avea ca impact imediat creșterea veniturilor. Pe termen lung însă, această măsură se va întoarce împotriva lor, pentru că ea va duce la scăderea pensiei. Pe de altă parte, există și riscul ca diferența obținută din scăderea contribuțiilor să nu ajungă în buzunarul angajaților, pentru că ei negociază un salariu net, nu brut, iar în această situație angajatorii vor putea să modifice brutul astfel încât oamenii să nu se bucure de banii pe care Cîțu susține că îi vor primi. Mai mult, el susține că prin adoptarea proiectului care îi vizează doar pe salariații din industria alimentară și agricultură se va crea o discriminare față de ceilalți salariați, dar președintele uită că în construcții și IT se aplică de mai mult timp aceste măsuri și nimeni nu a reclamat că ele sunt discriminatorii.
„Eu am propus o creştere a salariilor tuturor românilor - reducerea contribuţiilor cu cinci puncte procentuale. Asta înseamnă venituri nete mai mari pentru toţi românii. Va fi complicat pentru PNL să susţină orice altă măsură care va creşte veniturile doar unei categorii de români, dintr-un sector bugetar anume sau ale altei categorii. Pe noi ne interesează bunăstarea tuturor românilor şi astăzi există o singură măsură care poate să crească salariile tuturor românilor. Asta este reducerea contribuţiilor cu cinci puncte procentuale”.
Florin Cîţu, președintele PNL
„Reducerea CAS-ului, propusă de preşedintele PNL, este o măsură inacceptabilă, ea însemnând atât crearea unui dezechilibru pentru sistemul de asigurări sociale, cât şi contribuții mai mici la sistemul de pensii, în final pensii mai mici pentru angajați. Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajații din industria alimentară şi agricultură ar fi un ajutor real pentru fidelizarea personalului în două sectoare care se confruntă cu o mare lipsă de personal calificat, în paralel cu un mare rulaj de angajați și o migrație uriașă a forței de muncă. Măsura ar putea determina, totodată, reîntoarcerea muncitorilor români plecați la muncă în străinătate”.
Dragoș Frumosu, Federația Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA
„Industria alimentară și agricultura nu mai reprezintă domenii prioritare, ele sunt domenii strategice pentru România în noul context internațional. Tocmai de aceea adoptarea proiectului în Camera Deputaților, care este for decizional, în varianta inițiată de Adrian Chesnoiu și care a trecut de Senat este foarte importantă, pentru că reglează un pic salariile în aceste domenii, în condițiile în care scopul final este readucerea în țară a muncitorilor calificați. Tot în acest context ar trebui avută în vedere reîntoarcerea la comisii a proiectului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, al cărui sens a fost deturnat la Camera Deputaților, lovind practic în fermierii români”.
Ana Predescu, deputat Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
SINDALIMENTA se va întâlni cu premierul
În zilele următoare, președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu, va avea o întâlnire și cu premierul Nicolae Ciucă pentru a-i expune pe larg motivele pentru care eliminarea impozitului pe venit este singura măsură care va avantaja salariații. „În cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului de marți din cadrul Comisiei pentru industrii am avut o intervenție online, ocazie cu care am putut să le explic deputaților de ce industria alimentară și agricultura au nevoie de eliminarea impozitului pe venit și de un venit minim garantat și în niciun caz de reducerea CAS-ului propusă de Florin Cîțu”, ne-a declarat Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA. Vorbim despre două sectoare care pot asigură 12% din PIB, dar care se confruntă cu mari probleme din cauza salariilor foarte mici. „Am constatat în urma proiectelor de reconversie profesională derulate cu fonduri europene că nivelul de pregătire al angajaților din industria alimentară este extrem de scăzut, iar creșterea salariilor în varianta propusă de proiectul inițiat de ministrul Adrian Chesnoiu ne va ajuta să fidelizăm mai mult personalul. Din punctul meu de vedere, adoptarea acestui proiect de lege este un test de maturitate pentru clasa politică românească, deoarece ea trebuie să înțeleagă rolul agriculturii și al industrie alimentare”, a mai declarat Dragoș Frumosu.