Restaurantele sunt deschise pentru nevaccinați, în funcție de interpretarea Hotărârii de Guvern

Guvernul, grăbit să instaureze restricții de la o zi la alta, a uitat de procedurile legale și chiar de nevoia de a avea niște cunoscători ai legislației care să scrie textele publicate în Monitorul Oficial. După un prim eșec senzațional, când s-a constatat că accesul la mall rămânea fără obligativitatea „certificatului verde”, a doua zi s-a publicat un nou text, dar au apărut alte absurdități. De data aceasta, necunoscătorii care au scris textul de lege au confundat magazinele alimentare cu unitățile de alimentație publică, adică restaurantele și terasele la care se servește mâncare. Această Hotărâre de Guvern devine și o performanță istorică, fiind pentru prima oară când două articole din același act normativ se elimină reciproc. S-a mai întâmplat să existe asemenea situații în legi diferite, dar nu în textul aceleiași legi.

Accesul la restaurante și terase este atât interzis, cât și permis fără „certificat verde”. Cel puțin așa reiese din textul HG 1161/2021, publicat în Monitorul Oficial. Articolul 12, alin, 9 din Anexa 3 menționează: „(9) Accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 este permis în lăcașurile de cult, unde se desfășoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele și rugăciunile colective, și în unitățile de alimentație publică în care se comercializează produse alimentare și băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor și talciocurilor, cu purtarea măștii de protecție și respectarea normelor de protecție sanitară”, deși la Articolul 6 din aceeași anexă privind măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt mai multe măsuri care prevăd contrariul: „1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5.00-21.00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2”.

Și cu, și fără certificat verde

În continuare sunt prevăzute aceleași restricții pentru toate tipurile de unități de alimentație publică, dar se poate înțelege din textul acestei HG faptul că persoanele care l-au redactat nu cunosc absolut deloc legislația din acest domeniu și nici nu au apelat la un specialist, pentru că sunt menționate restaurantele și cafenelele etc., fără a se face legătura cu definiția lor din legislația care reglementează domeniul. „Ei bine, unitățile de alimentație publică nu înseamnă, potrivit legislației noastre, ceea ce au avut în vedere „căprarii” care se joacă de-a tehnica normativă, adică magazinele care comercializează produse alimentare, așa-zis esențiale. Unitățile de alimentație publică sunt definite în OG 58/1998 și în HG 843/1999 și reprezintă localul public „în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizandu-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoțită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc”. Altfel spus, unitățile de alimentație publică sunt restaurantele, cafenelele, fast-foodurile, braseriile, pizzeriile, barurile, cofetăriile, cantinele șa., inclusiv cele aflate în hoteluri sau pensiuni. În toate acestea, potrivit acestui text din HG, ar trebui să fie permis accesul nediferențiat al tuturor persoanelor. Evident, există alte texte care se bat cap în cap cu acesta și care prevăd exact pe dos, dar e suficient să se înțeleagă cât de haotice, incorecte și dezlânate sunt aceste reglemntări”, a explicat fostul judecător CSM Toni Neacșu, pe pagina sa de socializare.

Acte normative care mai mult bulversează

Astfel de „scăpări” din textele de lege nu pot fi pur și simplu trecute cu vederea și nici nu se rezolvă ca „erorile materiale” din alte acte administrative. Problema care apare, în toate aceste tipuri de legi scrise greșit este că pot fi anulate de orice instanță. Se adaugă nerespectarea procedurilor prevăzute de lege, care transformă orice fel de act normativ de acest fel într-unul lovit de nulitate. Faptul că aceste texte de HG nu au parcurs traseul instituțional prevăzut de legislația care a rămas în vigoare, chiar și în stare de alertă înseamnă că aceste acte normative sunt nule, dar va trebui să constate nulitatea lor o instanță de judecată. Cu alte cuvinte, erorile pe care le conțin și încălcarea procedurilor va duce la anularea tuturor restricțiilor impuse în baza lor, dar și a tuturor sancțiunilor. Și din acest punct de vedere mai apare o problemă pentru cei care vor cere anularea, pentru că legislația prevede acțiuni în instanță, la fiecare caz în parte. Până atunci, însă, restricțiile se mențin sau nu se mențin, în funcție de felul în care poate interpreta fiecare cetățean un text ale cărui articole se contrazic între ele.

Citește pe Antena3.ro

Ștefan Mandachi își cere scuze după ce l-a susținut și votat pe Călin Georgescu: „Am greșit”. Duminică se bucurase de victoria acestuia

Hotelierii se întrebau cine sunt „hotelierii”

Nici măcar nu este prima oară când se întâmplă astfel de lucruri. Anul trecut, când s-a emis un act normativ pentru HoReCa, persoanele care au redactat textul au introdus termenul „hotelierii”, inexistent în legislația din acest sector de activitate. În luna mai 2020, cei din industria ospitalității se întrebau, retoric, cine sunt „hotelierii” care apăreau în textul actului normativ și ce anume ar trebui să facă cei care au unități de cazare, dar nu sunt hotelieri. După multă muncă de cercetare, pe care au făcut-o specialiștii din Ministerul Economiei, a apărut un document cu valoare de Ordin de ministru, care ar trebui să reglementeze activitatea unităților de cazare, în perioada următoare. Una dintre problemele textului ce ar fi trebuit să reprezinte normele de aplicare pentru legea stării de alertă este aceea că nu face referire la nicio situație reală din turism, nici măcar din punct de vedere al terminologiei juridice. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a atras atenția mai întâi asupra traducerilor inexacte din ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), luate cu copy/paste, dar au mai apărut și termeni care nu există în legislația din turism, precum „hotelier”. Practic, Ordinul de ministru nu se putea aplica, pentru că nu avea nicio legătură cu legislația românească, deci era lovit de nulitate. Avocații s-au distrat citind documentele venite din partea Ministerului Economiei. Atunci recomandările pentru funcționarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, prevăzute în Ordinul 1731/15.05.2020 nu erau obligatorii și nu exista nicio răspundere pentru nerespectarea lor. Doar bulversau operatorii economici care dețin structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pentru că făceau referire la „hotelieri” - cei care administrează hoteluri, și nu și la celelalte structuri de primire turistică, precum pensiuni, vile, aparat hoteluri, campinguri etc. În plus, Ordinul 1731/15.05.2020 era în contradicție cu art. 3 al HG nr. 24/14.05.2020 privind instituirea stării de alertă, care prevede că prin Ordin comun vor fi instituite reguli de desfășurare a unor activități, reguli obligatorii sancționabile în caz de încălcare și nu recomandări care nu produc efecte juridice.