x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Risipa alimentară, un fenomen alarmant şi în România

0
Autor: Ilinca Zane 29 Iul 2021 - 07:07
Risipa alimentară, un fenomen alarmant şi în România
Vezi galeria foto


Peste două miliarde de tone de alimente rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, arată cel mai recent raport realizat de World Wildlife Fund (WWF) şi retailerul britanic Tesco Plc. În România, peste trei sferturi dintre participanții la un studiu regional admit că au obiceiul să arunce mâncare.

Raportul WWF arată că, la nivel global, circa 2,5 miliarde de tone de alimente s-au pierdut la nivel de ferme, au fost risipite de retaileri sau de consumatori – adică aproximativ 40% din producţie. Cifra e aproape dublă faţă de o estimare anterioară, care indica 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute pe plan mondial. Fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate de alimente risipite mai mare decât se credea iniţial.

 

Pe apa sâmbetei

Conform Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice – IPCC, organism al ONU care regrupează 195 de state –, risipa alimentară are drept consecință 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute, de la fermă în farfurie a fost realizată în 2011, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Datele arătau că 33% din producţia mondială de alimente se ducea pe apa sâmbetei.

Noul raport WWF, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaugă alte 931 de milioane de tone de alimente risipite de retaileri şi consumatori.

 

Nevoia de măsuri concrete

Autorii raportului WWF le cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte măsurile necesare pentru limitarea acestei probleme. Companiile ar trebui să-și stabilească obiective clare pentru reducerea risipei alimentare, să măsoare şi să raporteze surplusul şi risipa, şi să ia măsuri în operaţiunile lor, de la furnizori până la consumatori.

Până acum, doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris (tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu 2020) menționează pierderile și risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane, care au abordat problema pierderilor de alimente post-recoltare.

 

Românii, mereu fruntași

În clasamentul risipei, România se situează printre fruntași. Obiceiurile de cumpărare ale românilor, cele de consum, modul în care compatrioţii noștri folosesc resturile alimentare au făcut, în premieră, obiectul unui studiu naţional şi regional.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în calitate de coordonator proiect, alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje, împreună cu echipa Proiectului Food Waste Combat, au realizat în perioada iunie-septembrie 2020 un studiu cu privire la risipa alimentară în gospodării.

Studiul a făcut parte din proiectul „Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO” (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa Centrală și Orientală), finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale.

 

Educație insuficientă

Indiferent de țara de proveniență, respondenții declară, în măsură covârșitoare, că aruncă mâncare. Astfel, în România, 83% din participanții la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova - 78,7%, iar în Macedonia -  67,2%.

„Subiectul risipei alimentare stârnește un interes crescut pentru foarte mulți respondenți, cei mai mulți care se declară interesați de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%)”, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol. „Se constată astfel o contradicție între «interes» și «comportament efectiv», ceea ce denotă o educație insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populației din cele trei țări”.

 

Cele mai risipite alimente

Fructele, legumele și pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporție. Principalele motive pentru care participanții la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare și alterarea acestora, arată studiul regional.

Respondenții consideră că, dintre toți actorii implicați în lanțul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii și restaurantele, iar cel mai puțin responsabili sunt agricultorii și micii comercianți.

Criza provocată de pandemie a afectat gospodăriile din cele trei țări luate în studiu, însă două treimi dintre participanți au afirmat că se pot bucura de aceeași cantitate de alimente, cu aceiași bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării.

 

„Risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiții concretizate în campanii de informare și educare a actorilor implicați”.

Prof. dr. Cristina Pocol, coordonatorul echipei de cercetare, USAMV Cluj-Napoca

 

Studiul derulat de cercetători în România, Macedonia de Nord şi Republica Moldova răspunde nevoii de cunoaștere a fenomenului risipei alimentare – fiindcă în Republica Moldova nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România și Macedonia cercetările sunt insuficiente și nu includ actori din întreg lanțul agroalimentar.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă...

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”
PNDL 3, care a devenit mărul discordiei în coaliția de guvernare, a fost votat de Guvern pe repede-înainte, dar cu niște omisiuni procedurale. Nerespectarea procedurilor pentru Ordonanța de Urgență prin care se...

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...
Serviciul de email marketing furnizat de