Măcelar și agricultor, noile profesii privilegiate de stat

El a trecut deja de Senat, dar este blocat la Camera Deputaților de mai multă vreme, în condițiile în care fostul președinte la PNL, Florin Cîțu, voia adoptarea propriului proiect de lege care prevedea majorarea salariilor pentru toți angajații prin reducerea contribuției de asigurări sociale (CAS) cu 5%. Noua măsură se regăsește și în programul guvernamental „Sprijin pentru România” pentru a cărui susținere PSD-PNL-UDMR s-au pus de acord luni. 

Proiectul pentru creșterea salariului minim brut în agricultură și industria alimentară a fost inițiat de actualul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu în urma negocierilor cu sindicatele și patronatele din cele două sectoare de activitate. Potrivit lui Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA și unul dintre inițiatorii acestui proiect, noua măsură va contribui la fidelizarea personalului și la reîntoarcerea din străinătate a muncitorilor calificați, în condițiile în care acum sectorul duce lipsă de măcelari, tranșatori, patiseri, cofetari etc. Anunțul făcut de premier vine după ce pe 31 martie mai multe organizații patronale și sindicale din industria alimentară și agricultură au avut o întâlnire la Palatul Victoria cu el în cadrul căreia i-au cerut sprijinul politic pentru adoptarea în Parlament a proiectului depus de Adrian Chesnoiu.

Proiectul de lege, aflat acum la Camera Deputaților, prevede ca măsura majorării salariului minim brut la 3.000 de lei, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program de lucru în medie de 167 ore pe lună, ar urma să se aplice până pe 31 decembrie 2028. Concret, prin această inițiativă legislativă se modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.  Comisiile pentru agricultură, pentru politică economică, pentru industrie, pentru drepturile omului și cea juridică sunt cele care au decis deja să emită avize favorabile pentru proiect în varianta venită de la Senat. Prin acest proiect și angajații din cele două sectoare vor avea același regim de salarizare ca acela introdus în construcții de la 1 ianuarie 2019. Astfel, firmele de construcții și din diferite domenii asimilate au fost obligate ca până în anul 2028 să acorde cel puțin salariul minim de 3.000 de lei brut pentru lucrătorii lor, în condițiile în care acest salariu a fost scutit de contribuția la sănătate, impozit pe venit și contribuția la Pilonul II de pensii. 

Majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei fără creșterea costurilor este o măsură cerută de industria alimentară. Majorarea costurilor nu este de dorit în această perioadă pentru că ea va ajunge în prețuri, care și așa au crescut. Acum găsim foarte greu oameni calificați pe care să-i angajăm în industria alimentară, iar în agricultură este aceeași poveste. Prin această creștere salarială putem atrage oameni spre sectorul industriei alimentare și îi putem păstra. 

Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta

Este un lucru foarte bun că ministrul Agriculturii și acum premierul Nicolae Ciucă au înțeles că industria alimentară și agricultura aveau nevoie de impunerea unui salariu minim garantat, la fel ca în construcții. El va atrage  forța de muncă calificată, după ce în ultimii ani ne-am confruntat cu un mare deficit de personal. De asemenea, vorbim despre un salariu minim garantat, dar muncitorii calificați vor avea salarii peste această sumă. În cazul în care Legea dialogului social ar fi fost funcțională, acum puteam impune prin negocieri cu patronatele adăugarea a încă 200 de lei în plus la salariul minim. Această creștere este una voluntară și  este scutită de taxe, măsura fiind inclusă în noul program guvernamental „Sprijin pentru România”.

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA

Ce vor câștiga salariații 

Conform proiectului legislativ inițiat de deputatul PSD  Adrian Chesnoiu, acesta prevede pentru angajații din agricultură și industria alimentară scutirea de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, a plăților aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate în cuantum de 10% și reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75 puncte procentuale în perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2028.  De asemenea, angajații din categoriile menționate vor beneficia de drepturile acordate de sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru șomaj, conform legislației în vigoare, inclusiv de concediu și indemnizație de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuției asiguratorii pentru muncă prevăzută de Legea n.r 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Perioadele lucrate în sectorul agricol vor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului de indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile pentru sprijinirea mediului de afaceri

Măsurile prevăzute în programul „Sprijin pentru România” pentru care reprezentanții coaliției de guvernământ și UDMR s-au pus de acord vor costa 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde de lei sunt fonduri europene și 8,3 miliarde de lei sunt de la bugetul de stat. În ceea ce privește sprijinirea mediului de afaceri, programul prevede, printre altele:

-acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile;  

-alocarea a 200 milioane de euro pentru investițiile cu impact major în economie;

-ajutoare de stat pentru stimularea investițiilor în valoare de peste un milion de euro;

-300 de milioane de lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție;

-200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România;

-300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români;

Măsurile sociale pregătite de Guvern

În ceea ce privește măsurile sociale pentru sprijinirea populației incluse în programul „Sprijin pentru România”, acestea prevăd:

-vouchere pentru alimente de bază - 50 de euro la fiecare 2 luni pentru familii cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună,   pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună,  persoanele cu venit minim garantat și  persoanele cu dizabilități (va intra în vigoare de la 1 iunie);

- vouchere pentru elevii care primesc burse sociale - 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine;

- creșterea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;

-dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați - de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi;

-creșterea alocației zilnice de hrană de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcție de vârstă;

- alocația lunară de plasament crește de la 630 de lei la 900 de lei lunar, iar în cazul copiilor cu dizabilități, de la 945 de lei lunar la 1.350 de lei lunar;

-extinderea programului de fertilizare în vitro (de la 300 la 5.000 de persoane în 2022);

-inițierea programului Student Invest prin care se propune garantarea unui credit în valoare de maximum 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului. Creditul se va acorda pentru  plata taxelor de studii, inclusiv licențe, masterate, doctorate, pentru publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studențești etc. 

Ajutor de 4 lei pe zi pentru mâncare

Una din măsurile sociale ale programului este și acordarea de vouchere pentru cumpărarea alimentelor de bază. În total, echivalentul în lei a 50 de euro la două luni ar urma să primească 4,7 milioane de persoane până la sfârșitul anului 2022. La un curs de 4,9409 lei/euro (cursul de marți), suma pe care aceste persoane cu probleme financiare ar urma să o primească zilnic este una derizorie, de numai 3,95 lei. Mult prea mică în raport cu amploarea scumpirilor care se anunță în perioada următoare. Specialiștii vorbesc chiar de scumpiri de 20-25% la unele produse de bază, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, spre exemplu, sau de 10-15% în cazul produselor de panificație. Scumpirile anunțate vin în contextul în care prețurile unor produse de bază au crescut puternic în ultimul an, iar ultimele date făcute publice de INS arată că luna trecută comparativ cu martie 2021 prețul alimentelor a crescut cu 11,2%. Ca efect al acestor scumpiri, și inflația a crescut puternic, ea ajungând în martie la 10,2%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, un record al ultimilor 18 ani.

Amânarea ratelor bancare dispare

Una dintre măsurile care nu se regăsesc în noul program, deși Executivul anunțase că o ia în calcul pentru aplicare, este amânarea ratelor la credite persoane fizice şi juridice pe o perioadă de 12 luni. Circa 15 miliarde de lei reprezentând rate de capital şi dobânzi ar fi urmat să fie amânate, iar numărul celor care ar fi beneficiat de această măsură era estimat la 50.000 de persoane fizice şi juridice.