Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În aceste zile ANRE a decis majorarea preţurilor la energia electrică şi la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Lăsând la o parte faptul că aceste majorări vin pe fondul unei aşteptate răciri a vremii, ceea ce va avea ca impact creşterea consumuri energetice şi, evident, facturi mai mari, noile majorări s-au făcut într-o totală opacitate. Comunicatele ANRE, seci şi eliptice, ca de obicei, pomenesc că scumpirile s-au decis în urma unei analize făcute pe baza datelor transmise de către titularii de licenţă de furnizare care au în portofolii clienţi casnici reglementaţi. Scurt, cuprinzător şi învăluit în ceaţă.
În tot acest timp însă, consumatorul român a ajuns să fie cel mai taxat din Europa, prin grija statului român. Dacă vorbim despre gazele naturale, anul trecut România se plasa printre primele ţări din UE în ceea ce priveşte ponderea taxelor şi impozitelor în structura preţului gazelor pentru consumatorii casnici. Cea mai mare pondere se înregistra în Danemarca (55% din preţ) şi Olanda (53%), iar România se plasa pe locul trei, cu 47%, în condiţiile în care media UE era de 26%. La polul opus se aflau Marea Britanie (7%), Luxemburg (10%), Grecia (16%), Bulgaria, Cehia, Lituania şi Slovacia (17%). La electricitate ponderea taxelor în preţurile pentru populaţie din România este de 27%, sub media europeană de 37%, dar ne plasam cu mult peste cele mai mici ponderi de 12-18% înregistrate în ţările balcanice sau de Malta unde ponderea era de 5%.
Ieftin în euro, mult peste puterea de cumpărare
Statistica europeană me spune că anul trecut am avut cel mai mic preţ mediu la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,2 euro/100 kWh în primul semestru), în condiţiile în care media UE a fost de 5,8 euro / 100 kWh. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte preţul mediu al energiei electrice, acesta fiind printre cele mai mici din UE. Cu 12 euro/ 100kWh, România a fost devansată doar de Bulgaria, Lituania şi Ungaria, în timp ce Croaţia a fost la acelaşi nivel cu noi. Lucrurile se schimbă însă radical dacă ne raportăm la puterea de cumpărare.
România s-a plasat peste mediile europene, conform puterii de cumpărare (purchasing power standards, PPS): 6,4 PPS faţă de 5,8 la gaze şi 24,2 PPS faţă de 20,4 la electricitate.
Deşi suntem săracii Europei, avem resurse energetice şi capacităţi de producţie, plătim mai mult decât locuitorii altor ţări mult mai bogate, dar fără niciun fel de reserse energetice. De exemplu în Luxemburg, ţara cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa a înregistrat anul trecut cel mai mic preţ la gazele naturale în termeni PPS (3,5 PPS/100 kWh), iar la energia electrică a avut 13,5 PPS/100 kWh, fiind devansată doar de Finlanda cu 12,8 PPS /100 de kWh).
Preţul pe bursă a luat-o razna
O altă anomalie înregistrată anul trecut, care însă va persista şi anul acesta, a fost scumpirea accentuată a preţurilor angro la energia electrică, atingându-se preţuri istorice. De exemplu, în trimestrul III 2017, preţurile angro de energie electrică au crescut cel mai mult în România (+52%) şi în august au atins maximele Europei de Est (peste 90 de euro/MWh), potrivit unui raport al Comisiei Europene-Direcţia Generală Energie-privind evoluţia pieţelor de electricitate din UE ( DG Energy). „Pe parcursul întregului trimestru III al anului 2007, preţurile en gros de energie electrică au fost cele mai ridicate în România din întreaga regiune CEE (n.n.- Europa Centrală şi de Est), datorită în primul rând producerii de energie electrică şi nucleară inferioară celei obişnuite în ţara respectivă, chiar şi în contextul producerii de energie electrică nucleară în mod tradiţional”, se arată în raportul DG Energy. În timp ce preţurile au luat-o razna, autorităţile bâlbâie nişte explicaţii, fără subiect şi predicat, cum că cererea a depăşit în anumite perioade oferta de energie. Corect, dar explicaţia întreagă nu şi-o asumă nimeni. România are o capacitate termoenergetice învechită, depăşită tehnologic, iar din capacitate totală instalată în sistem, care este de 24.000 MW, doar 14.000 MW sunt funcţionali ( din care 4.500 MW provin din sure regenerabile), în condiţiile în care investiţiile în acest domeniu au fost mai mult declarative după 1990.
