Semințe cu suflet: adună, seamănă și dă mai departe

Când voluntarii de la „Semințe cu suflet” descind în vreo localitate, cu pungi doldora de bobițe care aduc promisiunea leușteanului aromat, a fasolei pestrițe și a roșiilor zemoase, oameni de la sute de kilometri distanță vin să-i caute. Ca să primească, gratis, fărâmele vegetale din care vor ieși roade cu gust adevărat.

„Semințe cu suflet” nu e fundație, nu e asociație, nu e ONG. De vreo șapte ani, reunește circa 1.300 de pasionați din toată țara, fideli aceluiași principiu: strânge, seamănă și dă mai departe. Totul a pornit, firesc, de la un grup de vecini dintr-o comună buzoiană, fiecare cu câte un petic de grădină. Oamenii au început prin a face schimb de semințe, din care ieșeau cele mai reușite legume și flori, apoi schimburile s-au extins la satele învecinate – și de acolo, mai departe. Așa se face că miraculoasele bobițe românești au ajuns până hăt, departe, în Kenya sau în India.

În numele biodiversității

Odată coagulat, grupul de pasionați ai gustului și-a stabilit un set de principii după care se ghidează permanent. Cităm: „«Semințe cu suflet» este un spațiu al prieteniei, destinat asigurării existenței și distribuirii gratuite a semințelor reproductibile și a plantelor curate și sănătoase, pentru perpetuarea soiurilor de calitate și apărarea biodiversității”.

Pasionații din grup încurajează „schimbul și darul semințelor tradiționale, înmulțirea și propagarea acestora într-un spațiu convivial, destinat circulării semințelor curate, fără modificări genetice, nehibridizate, fără tratamente chimice de sinteză”.

Piața din bibliotecă

Următorul pas al voluntarilor a fost să inițieze așa-numitele piețe „Semințe cu suflet”. Care nu-s piețe în sensul propriu al cuvântului, ci spații puse la dispoziție de autoritățile locale – o încăpere de bibliotecă, o sală de festivități. Acolo, doritorii pot veni cu surplusul de peste an, ca să-l dăruiască sau să facă schimb cu alți amatori de gust autentic.

Rodica Meiroșu, unul dintre inițiatorii grupului – fostă lucrătoare în tipografie, acum pensionară – a pierdut șirul piețelor „Semințe cu suflet” organizate în ultimii șase ani. Au fost, probabil, peste 50 de ediții, găzduite în diverse orașe. Evenimente de câteva ore, realizate mai mult pe cheltuiala voluntarilor, dar apreciate de oameni din toate colțurile țării.

Soiuri valoroase

De unde interesul ăsta pentru semințe? „Din an în an s-au pierdut foarte multe soiuri locale de legume, soiuri vechi de roșii, roșiile copilăriei”, spune Rodica Meiroșu. „Noi, organizând aceste piețe într-o mulțime de regiuni din țară, am strâns acele soiuri vechi, pe care oamenii le cultivă în grădinile lor – de multe ori, fără să le știe valoarea”.

În ziua de azi, mulți gospodari sau fermieri preferă, din comoditate, să cumpere răsaduri de hibrizi, cu coaja tare, care rezistă la transport și nu se strică pe tarabă, dar fără gustul după tânjim cu toții. Creșterea legumelor e stimulată cu substanțe chimice – lucru dezaprobat de cei de la „Semințe cu suflet”. „Noi încurajăm culturile cât mai naturale”, explică Rodica.

O lume redescoperită

Rodica recunoaște că, în copilărie, nici ea nu punea preț pe semințele folosite de părinți – semințe pe care le păstrau înnodate într-o batistă, de la an la an.

„Suntem însă foarte mulți care am început să ne trezim, fiindcă s-au pierdut atâtea soiuri. Un soi de fasole timpurie, pitică, pe care mama îl cultiva în grădină, l-am regăsit acum, după multe căutări, tocmai prin Ardeal”.

În afară de roșii, oamenii mai caută ardei „adevărat”, fasole, ierburi aromatice, plante medicinale sau melifere, arată ea. Unii redescoperă roade care, altădată, erau nelipsite de pe mese, cum ar fi bobul. O leguminoasă a cărei cultură a dispărut practic de pe teritoriul României.

Expo-tomate, la Brașov

Pandemia a oprit temporar schimburile și darurile în semințe, care aveau loc, de obicei, din toamnă până-n primăvară. „Am primit mesaje, scrisori, lumea ne întreabă când mai organizăm piețe, când mai venim pe la ei”, spune Rodica.

Luna asta, pe 7 august, tradiția se reia în forță, la Brașov. Se va organiza și o mică expoziție, cu soiuri diverse de roșii. Nu doar cu tomate tradiționale, ci și cu unele care cresc pe alte meridiane și care s-au aclimatizat la noi.

„Ne susține dl Costel Vânătoru, de la Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru legumicultură Buzău”, subliniază Rodica Meiroșu. 

Leuștean, în Danemarca

Femeia spune că, prin daruri și schimburi, semințele românești au ajuns la asociații familiale din Germania, la expați din Danemarca sau din Italia – ba chiar prin Kenya și India.

Românii plecați cer cu precădere semințe de ierburi aromatice – pătrunjel, leuștean, mărar –, care au altă savoare decât plantele ieșite din semințele „la plic”, din comerț.

„Mulți ne întreabă cât costă. Noi le spunem că nimic, că trebuie doar, conștiincios, să le semene și să le dea mai departe. Aceste semințe nu au preț în bani, sunt tezaurul nostru vegetal”.

Cel mai mult a impresionat-o scrisoarea unui domn de 94 de ani, care a rugat-o insistent să-i trimit câteva semințe de roșii cu gust adevărat, ca să se bucure și copiii, și nepoții lui.

„Dăruim semințele din suflet, fără a cere nimic la schimb – doar conștiința fiecăruia că acele semințe vor ajunge în pământ, că vor fi semănate, multiplicate și date mai departe”

Rodica Meiroșu, voluntar „Semințe cu suflet”

Piața de semințe din Brașov se ține pe 7 august, la Biblioteca județeană George Barițiu, bd. Eroilor 33-35, între orele 10.00 și 13.00. Intrarea e liberă.

Credit foto: Facebook Semințe Cu Suflet