Soluţii pentru ieftiniri

INTERVIU ● Măsuri de urgenţă pentru situaţii de forţă majoră
Despăgubiri de la distribuitorii de gaze pentru reţelele pe care le folosesc, bani de la Fondul Proprietatea pentru deţinătorii terenurilor pe care se află stîlpii reţelelor de joasă tensiune, renunţarea de către Romgaz şi Petrom la un procent din venitul reglementat. Acestea sînt cîteva dintre prevederile propuse de Istvan Antal, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, pentru a proteja populaţia de preţurile din ce în ce mai mari ale energiei.

INTERVIU ● Măsuri de urgenţă pentru situaţii de forţă majoră
Despăgubiri de la distribuitorii de gaze pentru reţelele pe care le folosesc, bani de la Fondul Proprietatea pentru deţinătorii terenurilor pe care se află stîlpii reţelelor de joasă tensiune, renunţarea de către Romgaz şi Petrom la un procent din venitul reglementat. Acestea sînt cîteva dintre prevederile propuse de Istvan Antal, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, pentru a proteja populaţia de preţurile din ce în ce mai mari ale energiei.

• Jurnalul Naţional: Cum ne putem proteja de creşterile de tarife ale energiei?

Istvan Antal: Metoda cea mai bună este modificarea legilor care ţin de energie: legea gazelor, legea energiei, legea minelor, legea petrolului, astfel încît reglementatorul (ANRE – n.r.) să poată prognoza cît mai bine evenimentele care vor urma.

• Sîntem în criză?

Nu este criză, dar este "momentul adevărului". Majorările de acum nu vor avea impact aşa mare, avînd în vedere scăderea consumurilor la gaze şi energie termică pe timpul verii. Avem termen pînă în octombrie pentru ca ANRE să stăpînească ce va urma după aceea.

• Cum ne apărăm de scumpiri?

Trebuie elaborat un pachet legislativ. În primul rînd trebuie legea resurselor regenerabile. Dacă va fi promovată în septembrie, dăm o şansă pentru accesarea de fonduri europene pentru investiţii. Există un studiu care preconizează pentru România la capacitatea hidro neutilizată posibilitatea construirii a 900 de microhidrocentrale. Dacă consiliile locale vor fi interesate atunci au o şansă. Aici mai avem un blocaj: microhidrocentralele în construcţie sînt trecute ca active la Hidroelectrica şi ca patrimoniu la consiliile locale. Trebuie rezolvat, astfel încît să se acceseze repede banii.
CET-urile (centralele electro-termice – n.r.) ar putea folosi biomasa. În Braşov, Consiliul Judeţean a făcut o solicitare către deţinătorii de pămînt din zonă să producă plante energetice. În privinţa porumbului există dispute la nivel mondial şi cred că pînă la urmă va fi folosit numai pentru mîncare, şi nu pentru energie. Desigur, actul normativ nu trebuie să stimuleze numai utilizarea acestor forme de energie, ci şi producerea de echipamente. Se mai poate obţine energie şi din deşeuri. Problema e că la noi nu se face colectare selectivă, iar autorităţile locale vor trebui să o facă, şi aşa vor putea obţine energie termică din gunoaie.

Economie

• Există programe de termoficare, izolare a locuinţelor...

Da. Ministerul Dezvoltării se ocupă de izolarea termică, Ministerul Administraţiei şi Internelor are modernizarea CET-urilor, iar la Ministerul Economiei, prin ARCE (Agenţia Română pentru Conservarea Energiei), caută să reducă consumul. Dar rezultate există: în Germania consumul de gaze a scăzut cu 25% după izolarea blocurilor. Fiecare aşteaptă să vadă că funcţionează, apoi vor toţi...

• Din ce în ce mai mulţi specialişti spun că era petrolului ieftin a luat sfîrşit. Ce trebuie făcut?

Trăim vremuri speciale, care necesită soluţii speciale. Una este ca producătorii de gaze naturale să renunţe la un procent din venitul reglementat de ANRE, pentru o perioadă determinată, pe lîngă fondul de gaze la care au donat o parte din profituri. În cazul Petrom, vor trebui discuţii ca să creştem şi redevenţa petrolieră, iar procentul în plus să se ducă tot către acest fond special de ajutorare a populaţiei.

• Ar putea invoca contractul de privatizare.

Ne aflăm aproape de un caz de forţă majoră, suportabilitatea la populaţie e mică. Dacă în Germania doar 8% din populaţie e afectată de preţurile la energie, la noi procentul e cam 50%. Statul e obligat să protejeze prin acte normative populaţia grav afectată. În 2004, cînd statul a privatizat Petrom, OMV a cerut redevenţe fixe pe zece ani, pentru că legislaţia se schimba la fiecare patru luni. Dar, atunci, barilul era 20 de dolari, iar acum e 140 de dolari. Se poate discuta şi la nivel diplomatic; OMV e controlată de statul austriac.

• Cum pot fi implicaţi distribuitorii?

La gaze există o problemă încă dinainte de privatizare, din 1998. Atît E.ON Gaz România, cît şi Distrigaz Sud administrează fiecare cam 4.000 de kilometri de reţele din circa 17.000 de kilometri, dar care nu sînt în proprietatea lor, ci doar au fost preluate fără despăgubiri de la consiliile locale sau asociaţiile de gaz. Aceştia pot fi obligaţi să cumpere aceste conducte, dar, ca aceste costuri să nu treacă la populaţie, statul ar putea să le mai cedeze o parte din acţiunile pe care le deţine la companii în contul despăgubirilor pe care ei le vor da. Sau s-ar putea furniza pe cinci ani gaze mai ieftine în contul acţiunilor.

Electricitate

• Iar la reţelele electrice?

Aici, Enel, E.ON, Electrica şi CEZ ar putea fi puse să plătească despăgubiri pentru terenurile pe care trec stîlpii, liniile sau posturile de transformare. La retrocedarea proprietăţilor s-a procedat inegal. La majoritatea, terenul s-a retrocedat cu stîlpi. Or, proprietarul vede că, între timp, vecinul din stînga, vecinul din dreapta au înălţat case sau valoarea terenului a crescut de zece ori, pe cînd al lui e nefolosibil. Aceştia ar putea primi bani de la Fondul Proprietatea. Astfel, FP va trebui să acorde bani şi să ia în contul lor acţiuni mai multe la companiile de distribuţie.

• Enel, E.ON, CEZ ar putea spune că n-a fost vina lor cînd s-au realizat electrificările.

Distribuitorii privaţi pot da aceşti bani ca despăgubire, iar statul să le dea mai multe acţiuni, pentru că statul e încă acţionar minoritar la filialele privatizate.  

Producători

• Ce se va întîmpla cu producătorii?

Vom propune şi pentru ei măsuri. Dacă pînă acum producătorul venea la ANRE şi zicea, "am consumat atîta combustibil şi am produs atîta curent", reglementatorul nu avea ce face decît să crească preţul. Va trebui ca organele abilitate să controleze atît producătorii de energie termică, cît şi termocentralele şi complexurile energetice, astfel încît să se vadă exact dacă acele cantităţi de combustibil reclamate ca fiind consumate pe hîrtie s-au folosit şi în realitate.

• La gaze sîntem dependenţi de import.

Vom analiza în Comisie. Dacă se va ajunge la concluzia că trebuie să mărim capacitatea internă de producţie, vom trece în raport. Deoarece se vor reduce rezervele, va trebui să facem forări, explorări ca să descoperim noi zăcăminte, iar Romgazul să aloce fondurile. Desigur, se poate reduce prin acte normative birocraţia, la procedurile de concesionare, de autorizare etc., pentru a avea rezultate cît mai rapide.

Măsuri urgente

• Acestea sînt măsuri de urgenţă, de moment. Ce trebuie făcut la nivel general?

Am solicitat răspunsuri pertinente de la toţi jucătorii de pe piaţă. Elcen a propus să se realizeze trei producători de energie integraţi vertical, astfel încît preţurile de producţie să fie sensibil egale.
Va trebui să avem acest pact pentru energie, dar care să fie efectuat de specialişti şi respectat de toate partidele. Să nu se mai schimbe iarăşi Guvernul şi totul să se blocheze, apoi să se demareze altceva şi tot aşa. Să avem continuitate pe 80% din decizii, iar guvernanţii să nu poată modifica mai mult de 20%, şi asta numai pentru priorităţi sau conjunctura internaţională.
Comisia se va reuni în august, astfel că vom fi în măsură să finalizăm propunerile. Dacă se continuă cu aruncarea vinei, fără soluţii concrete, vom avea numai discuţii fără finalitate.