Ţara care a făcut „Şoseaua din nori” în 4 ani se luptă acum cu centimetrii de autostradă

România are cea mai proastă infrastructură rutieră din Uniunea Europeană, deşi am investit pentru construirea ei mai bine de zece miliarde de euro în ultimii 15 ani. Construim cu mari întârzieri faţă de termenele iniţiale doar petice de autostradă, în timp ce încă mai avem drumuri judeţene de pământ. În ritmul de dezvoltare al infrastructurii rutiere, nu este de mirare că am ajuns printre ultimele ţări din lume în ceea ce priveşte calitatea acestei infrastructuri, fiind depăşiţi chiar de ţări din lumea a treia.

Într-un clasament alcătuit din 137 de ţări, reuşim contraperformanţa  să ne plasăm pe un umil loc 120, potrivit studiului Indexul Competitivității Globale, al Forumului Economic Mondial. Drumurile noastre sunt mai proaste decât cele ale unor ţări precum Botswana, Tanzania, Uganda, Ghana, Mongolia, Burundi sau Zimbabwe, ca să dăm doar câteva exemple. Bătutul pasului pe loc în ceea ce priveşte infrastructura rutieră din România este evident dacă avem în vedere că acelaşi studiu realizat în 2008 plasa ţara noastră tot pe locul 123, dintr-un total de 138 de state.

În 2008, autorităţile promiteau construcţia a două autostrăzi importante, Bucureşti-Braşov şi Braşov-Cluj-Borş. Termenul de finalizare al primei autostrăzi era 2012, a doua urmând să fie gata în 2013. La zece ani distanţă, niciuna din cele două autostrăzi nu este construită. În acel an, România inaugura doar cinci kilometri de autostradă, o contraperformanţă pe care, probabil, mulţi au crezut-o greu de egalat. Ea a fost însă depăşită în 2016 şi 2017, când niciun kilometru de autostradă nu a fost deschis circulaţiei.

40 km după ani de aşteptare

La sfârşitul lunii iulie au fost deschişi circulaţiei 30 de km de pe loturile 3 și 4 ale A10 Sebeș-Turda, iar la sfârşitul lunii septembrie s-au mai dat în folosinţă 9,5 km din Autostrada Transilvania, odată cu finalizarea podului peste Someș, de la Gilău, care permite legarea acestui tronson de restul autostrăzii. Pe loturile 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș-Turda lucrările trebuiau finalizate încă din 2016. Tronsonul Gilău-Nădășel a fost terminat în 2017, dar pentru că podul peste Someş nu era construit, acest tronson a fost şters de praf mai bine de un an.

Ce s-ar mai putea finaliza în 2018

Potrivit statisticii Companiei de Drumuri, de la începutul lunii octombrie, până la sfârşitul acestui an ar putea fi finalizate mai multe tronsoane de autostradă şi, eventual, deschise traficului, având în vedere gradul înaintat de realizare al proiectelor. Pe lista potenţialelor tronsoane care au şanse să fie terminate se află:

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

-Autostrada Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti, un sector de 3 km realizat în proporţie de 87,31%;

-Autostrada Braşov-Borş, Tronson Ogra-Câmpia Turzii, Lot 1, un sector de 3,6 km, realizat în proporţie de 91%;

-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 2, un sector de 28,5 km, realizat în proporţie de 95,80%;

-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 4, un sector de 22,14 km, realizat în proporţie de 90.58%;

-Autostrada Lugoj-Deva, Lot 3, un sector de 21,14 km, realizat în proporţie de 86%;

786 km de autostradă deschişi traficului are România în prezent, dar 100 de km erau realizaţi înainte de 1989.

Ţara cu DN-uri pietruite şi de pământ

România avea, la finalul anului trecut, 30.125 km de drumuri pietruite şi de pământ, reprezentând 35% din întreaga reţea de drumuri publice la nivel naţional. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 41,4% din lungimea drumurilor erau modernizate şi 48,2% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Totodată, din totalul drumurilor naţionale, 190 km erau drumuri pietruite, iar 13 km erau de pământ. Drumurile judeţene erau în proporţie de 38,7% drumuri modernizate şi 41,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.