x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Paradoxul românesc: suntem grânarul UE, dar ne sperie preţul pâinii

Paradoxul românesc: suntem grânarul UE, dar ne sperie preţul pâinii

de Adrian Stoica    |    18 Mar 2022   •   08:00
Paradoxul românesc: suntem grânarul UE, dar ne sperie preţul pâinii

Prețurile alimentelor la nivel mondial își vor continua creșterea după ce în cursul lunii februarie au atins un record, punând astfel o povară mare asupra populației vulnerabile și încetinind redresarea economică la nivel global.

Prețurile produselor alimentare au crescut cu 23,1% anul trecut, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu, potrivit cifrelor ajustate cu inflația publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. În ceea ce privește luna februarie, scumpirea produselor alimentare a fost cea mai mare după 1961 la carne, lactate, cereale, uleiuri și zahăr, arată o analiză a Fondului Monetar Internațional, citată de intellinews.com. În această perioadă, țara noastră este lovită în plin de trendul scumpirilor, ceea ce face ca puterea de cumpărare să scadă pentru mulți români.

Războiul din Ucraina și sancțiunile dictate împotriva Rusiei schimbă traseele de transport și afectează producțiile în două dintre țările cele mai mari exportatoare de produse agricole. Ele asigură aproape 30% din exporturile mondiale de grâu și 18% din cele de porumb, majoritatea fiind expediate prin porturile de la Marea Neagră, care sunt acum închise. Acest lucru a făcut ca prețurile la grâu și porumb să crească peste tot în lume, iar în acest context contractele futures pe grâu tranzacționate la bursa din Chicago, punctul de referință global, au atins recent un record, amintește analiza.

Țările, afectate în funcție de dietă

În prezent, costurile cu alimentele reprezintă 17% din cheltuielile de consum ale populației în economiile avansate, ajung la 40% în Africa Subsahariană. De asemenea, țările sunt afectate diferit de creșterea prețurilor la alimente, în funcție de dieta specifică. Astfel, în Europa, unde pâinea este foarte prezentă în alimentație, consumul produselor din grâu reprezintă aproximativ un sfert din alimentație. În Asia de Sud-Est, grâul reprezintă doar 7%, în timp ce orezul reprezintă 42%, fapt ce face ca țările din această zonă să fie mai puțin afectate de creșterea prețului la grâu. În același timp, creșterea prețului la orez a fost până acum relativ limitată, se mai arată în analiza citată.

Având în vedere că gospodăriile sărace tind să consume mai multă pâine și mai puțină carne, legume și fructe în comparație cu gospodăriile cu venituri medii, ele sunt și cele mai afectate de scumpirea grâului.

FMI: evitați protecționismul

Perturbațiile comerciale de pe piața grâului pot afecta mai puternic țările care au legături comerciale strânse cu Rusia și Ucraina, vizate fiind țările din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Prețurile ridicate la grâu vor afecta și mai mult economiile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cum ar fi Egiptul, care depind, în special, de exporturile rusești. În viitor, se așteaptă ca rezervele reduse de îngrășăminte și prețurile mai mari ale petrolului vor duce la creșterea costurilor cu recoltarea, transportul și procesarea alimentelor. „Factorii de decizie trebuie să împiedice aceste presiuni să alimenteze insecuritatea alimentară, evitând protecționismul și sporind asistența socială pentru cei mai săraci”, mai precizează FMI.

SUA și China ar putea redresa situația

În cazul în care situația s-ar înrăutăți, o soluție ar fi, sugerează FMI, apelarea la cele două mari economii ale lumii, Statele Unite și China. În Statele Unite aproximativ 40% din producția de porumb este destinată acum producerii etanolului, dar factorii de decizie ar putea reevalua această utilizare. Și China, care deține mai mult de jumătate din rezervele globale de grâu și porumb, ar putea lua în considerare eliberarea de provizii la prețuri mai mici.

România, lider la exporturile de grâu, porumb și orz în UE

România a exportat 179.300 de tone de grâu și 47.700 de tone de orz în afara blocului comunitar în ultimele două săptămâni, arată datele Comisie Europene. Țara noastră a exportat în această perioadă cele mai mari cantități din UE, în contextul în care porturile rusești și ucrainene de la Marea Neagră sunt blocate din cauza războiului. Per total, începând din toamnă, România a exportat peste granițele UE peste 5,1 milioane de tone de grâu, adică 27% din valoarea totală exportată de statele membre, fiind a doua țară exportatoare după Franța, care a trimis la export 5,7 milioane de tone. În ceea ce privește porumbul, am exportat peste 3 milioane de tone, fiind pe primul loc în UE, din care 136.000 de tone au fost exportate doar în ultimele două săptămâni. De asemenea, țara noastră a vândut în aceeași perioadă peste granițele UE 1,6 milioane de tone de orz, plasându-se și în acest caz pe locul doi, după Franța, care a livrat peste 2,5 milioane de tone. 

Scumpiri în avalanșă și la noi

Într-o țară precum România, unde circa 1,2 milioane de salariați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, scumpirile au depășit cu mult puterea de cumpărare. Potrivit datelor INS, salariații din multe domenii au ajuns să aibă o putere de cumpărare mai mică sau cel mult similară cu cea de acum doi ani, ca urmare a creșterii prețurilor. Salariul mediu net a fost în ianuarie de 3.698 de lei, în creștere cu 8,9% față de ianuarie 2021, dar în același interval, creșterea inflației a fost de 8,4%. În aceste condiții, creșterea reală a salariilor la nivel național a fost de doar 0,5%. În ultimul an prețurile s-au majorat la gazele naturale cu 44,94%, la uleiul comestibil cu 26,12%, la cartofi cu 30,58% și la combustibili cu 27,24%, pentru a aminti doar cele mai mari creșteri. Deși scumpirile la raftul magazinele sunt consistente, totuși fermierii spun că prețurile sunt umflate nejustificat de comercianți. De exemplu, un litru de lapte de vacă este cumpărat de către angrosiști, în medie, cu 1,3 lei, dar la rafturile magazinelor acesta ajunge să se vândă cu prețuri cuprinse între cinci și șapte lei.

×