x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UE pierde 50 de miliarde de euro anual din plimbarea profiturilor. Cât pierde România, știe cineva?

0
Autor: Adrian Stoica 03 Aug 2021 - 07:20
UE pierde 50 de miliarde de euro anual din plimbarea profiturilor. Cât pierde România, știe cineva? Lucian Alecu


Plata impozitelor pe profit de către companiile multinaționale este o problemă care preocupă Comisia Europeană. Ea vrea ca toți acești giganți să fie obligați să-și declare public locul unde își realizează profiturile și să plătească impozitele acolo. Impunerea acestei măsuri, arăta recent o analiză realizată de specialiștii EY România, este o concretizare a unei propuneri de directivă din 2016, iar acum cele mai puternice șapte state ale lumii au anunțat că vor să creeze „un impuls de neoprit” în stoparea transferului profiturilor către jurisdicții cu impozite mici, dar și pentru a obliga multinaționalele să plătească mai multe taxe acolo unde își desfășoară activitatea. Pentru o țară ca România, unde transferul profitului este o reală problemă, planul Comisiei Europene nu poate să fie decât un mare ajutor. Deși avem o legislație bine pusă la punct din acest punct de vedere, astfel încât Fiscul să poată bloca exportul de profit, după cum susțin specialiștii, la noi lucrurile sunt învăluite într-o ceață groasă, din cauza opacității în care lucrează această instituție, aflată încă de la înființarea sa sub un puternic control politic.

 

Conform Directivei (EU) 2016/881 cu privire la raportarea țară cu țară, care a pornit de la Acțiunea 13 a OECD, multinaționalele sunt obligate să transmită autorităților fiscale un raport anual cu informații dezagregate pe țări (raportare țară cu țară, cum îi spune și numele), pentru a arăta unde sunt alocate activele și lucrătorii, modul în care sunt distribuite profiturile și unde se plătesc impozitele. Însă rapoartele nu sunt făcute publice în Uniunea Europeană, astfel controlul public cu privire la strategiile utilizate de companiile multinaționale pentru a deplasa profiturile în paradisuri fiscale este ca și inexistent, atrăgea atenția analiza EY România. Spre deosebire de Uniunea Europeană, autoritățile fiscale americane fac publice rapoartele multinaționalelor din SUA. Tocmai de aceea, până în 2023, Comisia Europeană vrea un nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit, sub titlul: „Afacerile în Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation - BEFIT), se mai arăta în analiza EY România.

 

Ministrul portughez al Economiei și digitalizării, Pedro Siza Vieira, declara recent că evitarea plății impozitului pe profit și planificarea fiscală agresivă a marilor companii multinaționale privează țările UE de peste 50 de miliarde de euro de venituri pe an, el susținând astfel necesitatea introducerii transparenței fiscale în practicile multinaționalelor. 

 

Studiu de caz - NEPI Rockcastle

O situație foarte ciudată era prezentată recent de luju.ro, care citând un material publicat de newsweek.ro arăta că NEPI Rockcastle, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară în zona de retail real estate din Europa Centrală și de Est, nu plătește de cinci ani impozit pe profit în România. Dezvoltatorul imobiliar are un portofoliu de peste 20 de proiecte imobiliare complexe dezvoltate în toată ţara, estimate la o valoare de circa două miliarde de euro. Din acest portofoliu fac part zeci de mall-uri și spații comerciale, dar grupul este mereu pe pierdere.

 

Cum arată afacerile dezvoltatorului imobiliar

În 2015, potrivit datelor analizate de ziariștii de la newsweek.ro, firmele deținute în România au înregistrat o pierdere de 554 de milioane de lei.  În 2015, fuseseră înființate 36 din cele 42 de firme deținute azi de NEPI în România. Din cele 36, numai șapte au avut profit, restul raportând pierderi. „Veniturile totale ale celor 36 de firme au fost de aproximativ 800 de milioane de lei, dar cheltuielile au depășit 1,35 de miliarde de lei. A rezultat, deci, o pierdere de 554 de milioane de lei acumulată de 29 de firme, adică o medie de peste 19 milioane de lei pentru fiecare firmă. Profitul celor șapte firme fără pierderi a fost de doar 20 de milioane de lei”, scriau cei de la newsweek.ro, citați de luju.ro.

 

În 2016, numărul de firme a crescut la 38. Cheltuielile acestora au fost aproape identice cu cele din anul anterior, 1,3 miliarde de lei. Dar veniturile au crescut: de la 800 de milioane de lei în 2015, la 1,066 de miliarde de lei în 2016. Pierderea cumulată a firmelor a fost de „numai” 291 de milioane de lei. În medie, cum opt firme din 38 au făcut profit, această pierdere cumulată înseamnă aproape zece milioane de lei anual de fiecare firmă. Practic, e o înjumătățire a pierderilor din anul anterior, dar tot rămâne o pierdere enormă și nicio taxă plătită statului. Cele opt firme care au făcut totuși profit au adunat peste 71 de milioane de lei (o medie anuală de aproape nouă milioane de lei net de fiecare). O sumă de 3,5 ori mai mare decât în anul anterior, dar statul a văzut ceva din impozitul pe profit numai dacă firmele au împărțit dividende (...), arată analiza celor de la newsweek.ro.


În 2017, cheltuielile celor 38 de firme ale NEPI România au mai crescut puțin, până la aproape 1,4 miliarde de lei. Dar au crescut și veniturile, până la 1,13 miliarde de lei. Pierderea cumulată a celor 29 de firme fără profit a fost de 269 de milioane de lei, deci o medie anuală de fiecare firmă de peste nouă milioane de lei, aproape de media din anul anterior. Profitul celor nouă firme care nu au avut pierderi a fost de 50 de milioane de lei, în scădere cu peste 21 de milioane față de 2016 (și o medie anuală pe fiecare firmă de 5,5 milioane de lei profit net). Așadar, o bază de impozitare pe profit mai mică (de asemenea, cu precizarea că taxele se încasează numai în cazul împărțirii dividendelor), potrivit datelor prezentate de newsweek.ro.


În 2018, numărul firmelor deținute de NEPI România a ajuns la 40. Cheltuielile cumulate ale tuturor au scăzut puțin față de 2017, până la 1,31 de miliarde de lei. Și pierderile au scăzut semnificativ, până la „doar” 190 de milioane de lei, cu aproape 80 de milioane de lei mai puțin față de anul anterior. În medie anuală, asta înseamnă o pierdere pe fiecare firmă de 3,7 milioane de lei. O scădere, deci, de aproape trei ori a pierderilor față de anul anterior, datorată și faptului că numai 24 de firme din 40 au fost pe pierderi, 16 fiind pe profit. Acestea din urmă au înregistrat un profit cumulat de 53 de milioane de lei, adică o medie anuală de 3,3 milioane de lei pe fiecare firmă.

2018, așadar, are cele mai mici pierderi ale firmelor deținute de NEPI România în patru ani, dar și cel mai mic profit mediu anual pe firmă. Pe scurt, nici un avantaj pentru statul român,  susțin ziariștii de la newsweek.ro.


În 2019, numărul de firme ale NEPI România a fost de 42. Cheltuielile totale au fost de peste 1,5 miliarde de lei, iar pierderile au crescut iar, până la 292 de milioane de lei. 13 firme au făcut profit, 29 au avut pierderi. Media anuală a pierderilor fiecărei firme a fost de zece milioane de lei, la nivelul anilor 2017, 2018. Profitul celor 13 firme a fost de doar 36 milioane de lei net, deci o medie de sub trei milioane de lei pe fiecare, un nivel foarte mic, comparabil cu cel din 2015, un an dezastruos, dezvăluie newsweek.ro.


2020 a înregistrat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru firmele NEPI România: peste 1,53 de miliarde de lei, dar cu pierderi cumulate de 421 de milioane de lei. Culmea, nouă firme au făcut un profit net de 45 de milioane de lei, adică o medie anuală netă de cinci milioane de lei pe fiecare firmă, aproape dublu față de 2019, în ciuda faptului că 2020 a fost an marcat puternic de pandemie, mall-urile au fost mult timp închise etc. 23 de firme au acumulat, totuși, 421 de milioane de lei pierderi, o medie anuală de peste 18 milioane de lei de fiecare, aproape de nivelul anului catastrofal 2015, arată datele financiare ale ultimul an analizat de newsweek.ro.

 

Până în 2023, Comisia vrea un nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit, sub titlul: „Afacerile în Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation - BEFIT), se mai arată în analiza realizată de EY România.

 

 

Cum poate funcționa o firmă pe pierderi ani întregi

Cum poate funcționa, așadar, un grup de firme cu astfel de cifre catastrofale? Cum poate, deci, o companie să își continue activitatea fără să facă profit? Cine acoperă pierderile? Sunt întrebările lansate de ziariștii de la newsweek.ro. Preluându-le, am încercat și noi să aflăm părerea unor specialiști în domeniul consultanței fiscale despre cum pot funcționa în România firme care ani întregi raportează doar pierderi.

 

Dan Schwartz, managing partner RSM România

Legea este foarte clară când este vorba despre exportul de profit. Ca să existe transfer de profit, în primul rând acesta trebuie să existe. S-ar putea să nu aibă profit, și atunci pentru a-și susține activitatea firma poate apela la împrumuturi intragrup la o dobândă de piață. Și aici însă legislația europeană impune restricții. Dobânda deductibilă este de maximum un milion de euro pe an. Pentru ce depășește această sumă se plătește un impozit de 16% sau impozitul stabilit în funcție de convenția pentru evitarea dublei impuneri încheiată cu țara unde se plătesc dobânzile. Acum că o firmă nu are profit mai mulți ani la rând poate ține și de strategia firmei pentru a câștiga o piață pe care o consideră cu potențial. Dacă vorbim despre construcții, aici profiturile încep să apară mai târziu, pentru că și costurile cu amortizarea sunt foarte mari. Oricum, dacă vorbim despre contribuabili mari, ei sunt obligați să aibă pregătită documentația prețurilor de transfer în momentul în care depun declarația anuală pentru impozitul pe profit. Aceasta este o obligație, și depinde numai de ANAF să le verifice. Acum, a analiza situația doar din punct de vedere al profitului poate duce la o denaturare a imaginii. Sigur, există și situații în care se încearcă eludarea legii, dar aici trebuie să intervină Fiscul. Să facă controale în zonele cu risc crescut, nu doar ca să se afle în control. În analiza de risc pe care o face ANAF, pierderile permanente raportate de o companie reprezintă un semnal negativ, iar acolo ar trebui să se facă controale. Acum, în ce măsură ANAF verifică respectarea legislației, nu pot să vă spun eu, dar cu siguranță are pârghiile necesare.

 

Gabriel Biriș,  partener al casei de avocatură Biriş - Goran

Evident că ANAF ar trebui să facă controale la companiile care sunt în mod constant pe pierdere. Acum, dacă vorbim despre prețurile de transfer, departamentul specializat pe această problemă din cadrul ANAF nu este suficient de puternic. S-a dus mai mult spre populisme, s-au dus la bănci etc. Nu fac ce ar trebui să facă cei de aici. Pot să vă spun că mai toate firmele mari sunt obligate să aibă un dosar cu prețurile de transfer. Rămâne însă ca ANAF să și verifice ce scrie acolo. Părerea mea este că nu se fac într-un mod profesionist analizele de risc și atunci nici controalele nu sunt orientate spre ceea ce trebuie. Pe de altă parte, și atunci când ANAF aplică corecții firmelor, multe sunt pe lângă lege.

 

Adrian Bența, consultant fiscal - Benţa Consult

Vorbim despre o practică generalizată când ne referim la diminuarea artificială a profiturilor. În analiza de risc pe care o face ANAF, profitul nu este un criteriu fundamental. Pe de altă parte, părerea mea este că analizele nu se fac individual decât în anumite cazuri, cum ar fi cel al reclamațiilor, de exemplu, în rest calculatorul face analiza în funcție de diverși indicatori. Este greu de oprit această practică a diminuării profiturilor. Tu, ca stat însă, poți să te îngrijești să ai o mai bună colectare a TVA-ului, să ai redevență și salarii mai mari etc. Sigur că ANAF-ul poate să reclasifice raportările contabile în urma controalelor și să spună tu nu ai avut pierdere un leu, ci ai avut profit 2 lei. Dar urmează un lung șir de expertize și procese în instanță, iar în ceea ce privește marile companii, acestea au la dispoziție și echipe foarte puternice de consultanță juridică și financiară.

 

Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe

Vă aduc aminte despre Ordonanța de Urgență 114/2018 care reglementa foarte clar și aceste probleme. Cei care au avut interesul au reușit până la urmă să o elimine. De ce declară unele multinaționale pierderi sau profituri derizorii? Păi, se uită cineva ce își trec ele la cheltuieli, cum aplică acțiunile de optimizare, la prețurile achizițiilor intragrup și multe altele. Toate sunt, de fapt, forme mascate de a scoate profitul din țară. ANAF ar putea să facă multe, dar depinde ce vrea să facă. Ce șef are, ce ministru de Finanțe avem.

 

Cum arată profiturile raportate de multinaționale

O analiză a Fiscului din 2018 arăta că în 2017 marile rețele de retaileri au realizat o cifră de afaceri de 11,35 de miliarde de euro, dar raportaseră un profit brut de numai 394 de milioane de euro. Profit raportat mergea de la 0,21%, până la maximum 6,65%, acesta fiind raportat doar de o singură rețea. Nici pe piața telecom lucrurile nu arătau mai bine. Cele mai mari trei companii de profil raportaseră profituri care coborau și la 1,62% din cifra de afaceri. Asta însemna că la o cifră de afaceri de 3,65 de miliarde de lei, respectiva multinațională raportase un profit brut de numai 59,3 milioane de lei. Lucrurile nu arătau diferit nici în zona petrolieră, un sector care rulează foarte mulți bani. La vremea respectivă, cel mai mare profit, ca procent din cifra de afaceri, a fost de numai 3,62%, iar cel mai mic, de 1,45%, în timp ce compania petrolieră cea mai mare de pe piața românească raporta un profit care reprezenta doar 2,13% din cifra de afaceri. În aceste condiții, este ușor de înțeles de ce statul se plânge mereu că nu are bani, dar de ce îi omoară mereu pe aceeași contribuabili onești?

 

Citeşte mai multe despre:   NEPI Rockcastle

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia

Un român devine şef al gigantului bancar american Citi în Rusia
Marius Dorner a fost numit director divizie companii multinaţionale pentru gigantul bancar american Citi în Rusia şi regiunea Rusia, Ucraina şi Kazahstan, informează Ziarul Financiar. El devine director diviziei...

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit

Termenul de depunere a ofertelor pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost prelungit
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că a prelungit până la sfârșitul lunii septembrie termenul de depunere a ofertelor pentru contractul de proiectare și...

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie

Scăderi la BVB. Declin puternic la companiile din energie
Scăderi abrupte luni după-amiază la bursa de la Bucureşti: Petrom, minus 5%, Nuclearelectrica şi ONE, minus 1%. Indicele BET scade cu 1%. Declin puternic pe companiile din energie. 18 acţiuni din cele 19 ale...

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani

Peste un milion de firme au fost radiate în ultimii 30 de ani
Peste un milion de firme (1.056.574) au fost radiate în România în ultimii 30 de ani, cele mai multe dispărând de pe piaţă în 2002, 2006 şi 2019, arată o analiză a platformei Termene.ro. Principalul motiv...

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Galerie Foto Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă...

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”

Cine poate bloca PNLD 3 „Anghel Saligny”
PNDL 3, care a devenit mărul discordiei în coaliția de guvernare, a fost votat de Guvern pe repede-înainte, dar cu niște omisiuni procedurale. Nerespectarea procedurilor pentru Ordonanța de Urgență prin care se...

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...
Serviciul de email marketing furnizat de