Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plata impozitelor pe profit de către companiile multinaționale este o problemă care preocupă Comisia Europeană. Ea vrea ca toți acești giganți să fie obligați să-și declare public locul unde își realizează profiturile și să plătească impozitele acolo. Impunerea acestei măsuri, arăta recent o analiză realizată de specialiștii EY România, este o concretizare a unei propuneri de directivă din 2016, iar acum cele mai puternice șapte state ale lumii au anunțat că vor să creeze „un impuls de neoprit” în stoparea transferului profiturilor către jurisdicții cu impozite mici, dar și pentru a obliga multinaționalele să plătească mai multe taxe acolo unde își desfășoară activitatea. Pentru o țară ca România, unde transferul profitului este o reală problemă, planul Comisiei Europene nu poate să fie decât un mare ajutor. Deși avem o legislație bine pusă la punct din acest punct de vedere, astfel încât Fiscul să poată bloca exportul de profit, după cum susțin specialiștii, la noi lucrurile sunt învăluite într-o ceață groasă, din cauza opacității în care lucrează această instituție, aflată încă de la înființarea sa sub un puternic control politic.
Conform Directivei (EU) 2016/881 cu privire la raportarea țară cu țară, care a pornit de la Acțiunea 13 a OECD, multinaționalele sunt obligate să transmită autorităților fiscale un raport anual cu informații dezagregate pe țări (raportare țară cu țară, cum îi spune și numele), pentru a arăta unde sunt alocate activele și lucrătorii, modul în care sunt distribuite profiturile și unde se plătesc impozitele. Însă rapoartele nu sunt făcute publice în Uniunea Europeană, astfel controlul public cu privire la strategiile utilizate de companiile multinaționale pentru a deplasa profiturile în paradisuri fiscale este ca și inexistent, atrăgea atenția analiza EY România. Spre deosebire de Uniunea Europeană, autoritățile fiscale americane fac publice rapoartele multinaționalelor din SUA. Tocmai de aceea, până în 2023, Comisia Europeană vrea un nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit, sub titlul: „Afacerile în Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation - BEFIT), se mai arăta în analiza EY România.
Ministrul portughez al Economiei și digitalizării, Pedro Siza Vieira, declara recent că evitarea plății impozitului pe profit și planificarea fiscală agresivă a marilor companii multinaționale privează țările UE de peste 50 de miliarde de euro de venituri pe an, el susținând astfel necesitatea introducerii transparenței fiscale în practicile multinaționalelor.
Studiu de caz - NEPI Rockcastle
O situație foarte ciudată era prezentată recent de luju.ro, care citând un material publicat de newsweek.ro arăta că NEPI Rockcastle, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară în zona de retail real estate din Europa Centrală și de Est, nu plătește de cinci ani impozit pe profit în România. Dezvoltatorul imobiliar are un portofoliu de peste 20 de proiecte imobiliare complexe dezvoltate în toată ţara, estimate la o valoare de circa două miliarde de euro. Din acest portofoliu fac part zeci de mall-uri și spații comerciale, dar grupul este mereu pe pierdere.
Citește pe Antena3.ro
Cum arată afacerile dezvoltatorului imobiliar
În 2015, potrivit datelor analizate de ziariștii de la newsweek.ro, firmele deținute în România au înregistrat o pierdere de 554 de milioane de lei. În 2015, fuseseră înființate 36 din cele 42 de firme deținute azi de NEPI în România. Din cele 36, numai șapte au avut profit, restul raportând pierderi. „Veniturile totale ale celor 36 de firme au fost de aproximativ 800 de milioane de lei, dar cheltuielile au depășit 1,35 de miliarde de lei. A rezultat, deci, o pierdere de 554 de milioane de lei acumulată de 29 de firme, adică o medie de peste 19 milioane de lei pentru fiecare firmă. Profitul celor șapte firme fără pierderi a fost de doar 20 de milioane de lei”, scriau cei de la newsweek.ro, citați de luju.ro.
În 2016, numărul de firme a crescut la 38. Cheltuielile acestora au fost aproape identice cu cele din anul anterior, 1,3 miliarde de lei. Dar veniturile au crescut: de la 800 de milioane de lei în 2015, la 1,066 de miliarde de lei în 2016. Pierderea cumulată a firmelor a fost de „numai” 291 de milioane de lei. În medie, cum opt firme din 38 au făcut profit, această pierdere cumulată înseamnă aproape zece milioane de lei anual de fiecare firmă. Practic, e o înjumătățire a pierderilor din anul anterior, dar tot rămâne o pierdere enormă și nicio taxă plătită statului. Cele opt firme care au făcut totuși profit au adunat peste 71 de milioane de lei (o medie anuală de aproape nouă milioane de lei net de fiecare). O sumă de 3,5 ori mai mare decât în anul anterior, dar statul a văzut ceva din impozitul pe profit numai dacă firmele au împărțit dividende (...), arată analiza celor de la newsweek.ro.
În 2017, cheltuielile celor 38 de firme ale NEPI România au mai crescut puțin, până la aproape 1,4 miliarde de lei. Dar au crescut și veniturile, până la 1,13 miliarde de lei. Pierderea cumulată a celor 29 de firme fără profit a fost de 269 de milioane de lei, deci o medie anuală de fiecare firmă de peste nouă milioane de lei, aproape de media din anul anterior. Profitul celor nouă firme care nu au avut pierderi a fost de 50 de milioane de lei, în scădere cu peste 21 de milioane față de 2016 (și o medie anuală pe fiecare firmă de 5,5 milioane de lei profit net). Așadar, o bază de impozitare pe profit mai mică (de asemenea, cu precizarea că taxele se încasează numai în cazul împărțirii dividendelor), potrivit datelor prezentate de newsweek.ro.
În 2018, numărul firmelor deținute de NEPI România a ajuns la 40. Cheltuielile cumulate ale tuturor au scăzut puțin față de 2017, până la 1,31 de miliarde de lei. Și pierderile au scăzut semnificativ, până la „doar” 190 de milioane de lei, cu aproape 80 de milioane de lei mai puțin față de anul anterior. În medie anuală, asta înseamnă o pierdere pe fiecare firmă de 3,7 milioane de lei. O scădere, deci, de aproape trei ori a pierderilor față de anul anterior, datorată și faptului că numai 24 de firme din 40 au fost pe pierderi, 16 fiind pe profit. Acestea din urmă au înregistrat un profit cumulat de 53 de milioane de lei, adică o medie anuală de 3,3 milioane de lei pe fiecare firmă.
2018, așadar, are cele mai mici pierderi ale firmelor deținute de NEPI România în patru ani, dar și cel mai mic profit mediu anual pe firmă. Pe scurt, nici un avantaj pentru statul român, susțin ziariștii de la newsweek.ro.
În 2019, numărul de firme ale NEPI România a fost de 42. Cheltuielile totale au fost de peste 1,5 miliarde de lei, iar pierderile au crescut iar, până la 292 de milioane de lei. 13 firme au făcut profit, 29 au avut pierderi. Media anuală a pierderilor fiecărei firme a fost de zece milioane de lei, la nivelul anilor 2017, 2018. Profitul celor 13 firme a fost de doar 36 milioane de lei net, deci o medie de sub trei milioane de lei pe fiecare, un nivel foarte mic, comparabil cu cel din 2015, un an dezastruos, dezvăluie newsweek.ro.
2020 a înregistrat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru firmele NEPI România: peste 1,53 de miliarde de lei, dar cu pierderi cumulate de 421 de milioane de lei. Culmea, nouă firme au făcut un profit net de 45 de milioane de lei, adică o medie anuală netă de cinci milioane de lei pe fiecare firmă, aproape dublu față de 2019, în ciuda faptului că 2020 a fost an marcat puternic de pandemie, mall-urile au fost mult timp închise etc. 23 de firme au acumulat, totuși, 421 de milioane de lei pierderi, o medie anuală de peste 18 milioane de lei de fiecare, aproape de nivelul anului catastrofal 2015, arată datele financiare ale ultimul an analizat de newsweek.ro.
Până în 2023, Comisia vrea un nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit, sub titlul: „Afacerile în Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation - BEFIT), se mai arată în analiza realizată de EY România.
Cum poate funcționa o firmă pe pierderi ani întregi
Cum poate funcționa, așadar, un grup de firme cu astfel de cifre catastrofale? Cum poate, deci, o companie să își continue activitatea fără să facă profit? Cine acoperă pierderile? Sunt întrebările lansate de ziariștii de la newsweek.ro. Preluându-le, am încercat și noi să aflăm părerea unor specialiști în domeniul consultanței fiscale despre cum pot funcționa în România firme care ani întregi raportează doar pierderi.
Dan Schwartz, managing partner RSM România
Legea este foarte clară când este vorba despre exportul de profit. Ca să existe transfer de profit, în primul rând acesta trebuie să existe. S-ar putea să nu aibă profit, și atunci pentru a-și susține activitatea firma poate apela la împrumuturi intragrup la o dobândă de piață. Și aici însă legislația europeană impune restricții. Dobânda deductibilă este de maximum un milion de euro pe an. Pentru ce depășește această sumă se plătește un impozit de 16% sau impozitul stabilit în funcție de convenția pentru evitarea dublei impuneri încheiată cu țara unde se plătesc dobânzile. Acum că o firmă nu are profit mai mulți ani la rând poate ține și de strategia firmei pentru a câștiga o piață pe care o consideră cu potențial. Dacă vorbim despre construcții, aici profiturile încep să apară mai târziu, pentru că și costurile cu amortizarea sunt foarte mari. Oricum, dacă vorbim despre contribuabili mari, ei sunt obligați să aibă pregătită documentația prețurilor de transfer în momentul în care depun declarația anuală pentru impozitul pe profit. Aceasta este o obligație, și depinde numai de ANAF să le verifice. Acum, a analiza situația doar din punct de vedere al profitului poate duce la o denaturare a imaginii. Sigur, există și situații în care se încearcă eludarea legii, dar aici trebuie să intervină Fiscul. Să facă controale în zonele cu risc crescut, nu doar ca să se afle în control. În analiza de risc pe care o face ANAF, pierderile permanente raportate de o companie reprezintă un semnal negativ, iar acolo ar trebui să se facă controale. Acum, în ce măsură ANAF verifică respectarea legislației, nu pot să vă spun eu, dar cu siguranță are pârghiile necesare.
Gabriel Biriș, partener al casei de avocatură Biriş - Goran
Evident că ANAF ar trebui să facă controale la companiile care sunt în mod constant pe pierdere. Acum, dacă vorbim despre prețurile de transfer, departamentul specializat pe această problemă din cadrul ANAF nu este suficient de puternic. S-a dus mai mult spre populisme, s-au dus la bănci etc. Nu fac ce ar trebui să facă cei de aici. Pot să vă spun că mai toate firmele mari sunt obligate să aibă un dosar cu prețurile de transfer. Rămâne însă ca ANAF să și verifice ce scrie acolo. Părerea mea este că nu se fac într-un mod profesionist analizele de risc și atunci nici controalele nu sunt orientate spre ceea ce trebuie. Pe de altă parte, și atunci când ANAF aplică corecții firmelor, multe sunt pe lângă lege.
Adrian Bența, consultant fiscal - Benţa Consult
Vorbim despre o practică generalizată când ne referim la diminuarea artificială a profiturilor. În analiza de risc pe care o face ANAF, profitul nu este un criteriu fundamental. Pe de altă parte, părerea mea este că analizele nu se fac individual decât în anumite cazuri, cum ar fi cel al reclamațiilor, de exemplu, în rest calculatorul face analiza în funcție de diverși indicatori. Este greu de oprit această practică a diminuării profiturilor. Tu, ca stat însă, poți să te îngrijești să ai o mai bună colectare a TVA-ului, să ai redevență și salarii mai mari etc. Sigur că ANAF-ul poate să reclasifice raportările contabile în urma controalelor și să spună tu nu ai avut pierdere un leu, ci ai avut profit 2 lei. Dar urmează un lung șir de expertize și procese în instanță, iar în ceea ce privește marile companii, acestea au la dispoziție și echipe foarte puternice de consultanță juridică și financiară.
Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe
Vă aduc aminte despre Ordonanța de Urgență 114/2018 care reglementa foarte clar și aceste probleme. Cei care au avut interesul au reușit până la urmă să o elimine. De ce declară unele multinaționale pierderi sau profituri derizorii? Păi, se uită cineva ce își trec ele la cheltuieli, cum aplică acțiunile de optimizare, la prețurile achizițiilor intragrup și multe altele. Toate sunt, de fapt, forme mascate de a scoate profitul din țară. ANAF ar putea să facă multe, dar depinde ce vrea să facă. Ce șef are, ce ministru de Finanțe avem.
Cum arată profiturile raportate de multinaționale
O analiză a Fiscului din 2018 arăta că în 2017 marile rețele de retaileri au realizat o cifră de afaceri de 11,35 de miliarde de euro, dar raportaseră un profit brut de numai 394 de milioane de euro. Profit raportat mergea de la 0,21%, până la maximum 6,65%, acesta fiind raportat doar de o singură rețea. Nici pe piața telecom lucrurile nu arătau mai bine. Cele mai mari trei companii de profil raportaseră profituri care coborau și la 1,62% din cifra de afaceri. Asta însemna că la o cifră de afaceri de 3,65 de miliarde de lei, respectiva multinațională raportase un profit brut de numai 59,3 milioane de lei. Lucrurile nu arătau diferit nici în zona petrolieră, un sector care rulează foarte mulți bani. La vremea respectivă, cel mai mare profit, ca procent din cifra de afaceri, a fost de numai 3,62%, iar cel mai mic, de 1,45%, în timp ce compania petrolieră cea mai mare de pe piața românească raporta un profit care reprezenta doar 2,13% din cifra de afaceri. În aceste condiții, este ușor de înțeles de ce statul se plânge mereu că nu are bani, dar de ce îi omoară mereu pe aceeași contribuabili onești?
