x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UE: soluții pentru agricultură în vremuri de criză

0
Autor: Ilinca Zane 25 Noi 2021 - 07:50
UE: soluții pentru agricultură în vremuri de criză
Vezi galeria foto


Sectorul agricol din Europa nu a scăpat de consecințele pandemiei. Mai întâi afectați de restricțiile de circulație și de închiderea frontierelor, agricultorii au trebuit apoi să facă față încetinirii economice. În aceste circumstanțe excepționale, Uniunea Europeană caută soluții. 

 

 

În primele luni de pandemie, imaginile raioanelor goale din supermarketuri au făcut înconjurul Europei. Criza sanitară și restricțiile din perioada de lockdown au modificat comportamentul alimentar al europenilor, de la circuitele de achiziție până în farfurie, a arătat ulterior un studiu al oficiului agricol francez FranceAgriMer. Sub semnul penuriei, s-a repus pe tapet subiectul suveranității alimentare europene. 

 

Primele măsuri

 

La începutul lui aprilie 2020, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri menite să susțină sectorul agricol, completate câteva săptămâni mai târziu cu o serie de dispoziții excepționale: înființarea de „culoare verzi” pentru a menține circulația alimentelor în Europa, măsuri de sprijinire directă a agricultorilor și a zonelor rurale, măsuri de simplificare a politicii agricole comune (PAC) etc. 

Pe plan financiar, Comisia a propus o flexibilizare a utilizării fondurilor europene, respectiv a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADER). Comisia a pus la punct și un sistem de derogare temporară de la normele UE în materie de concurență, iar agricultorilor li s-au propus prelungirea anumitor termene administrative, la fel și o diminuare a controalelor. 

 

Planuri de relansare

 

După adoptarea dispozitivelor de urgență, UE a căutat să-și redinamizeze economia cu ajutorul planului de relansare Next Generation EU, de 750 miliarde de euro. În cadrul planului, au fost prevăzute și fonduri pentru dezvoltarea rurală, de 7,5 miliarde de euro, care s-au adăugat bugetului FEADER -  ceea ce însumează circa 95 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Bugetul total al PAC pentru această perioadă este de 386,7 miliarde euro, se arată pe website-ul Toute l’Europe, consacrat difuzării informațiilor pe teme de interes în UE. 

La finele lui 2020, Parlamentul European a votat în favoarea măsurilor tranzitorii pentru PAC, aferente perioadei 2021-2022. Acestor măsuri li s-au adăugat subvențiile și împrumuturile pentru agricultură, prevăzute în PNRR. 

 

Provocările României

 

Agricultura României a fost afectată puternic de pandemie: cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat o scădere de 3,4% în 2020, până la 44,4 miliarde de lei, potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol din România”, publicat în octombrie a.c.

„Deşi, pentru anul 2021, estimăm revenirea sectorului şi apropierea cifrei de afaceri de maximul istoric de 46 de miliarde de lei din 2019, punctăm nevoia prioritizării investiţiilor în infrastructură şi modernizarea acestui sector, astfel încât România să redevină exportator net de produse agricole, după ce în anul pandemiei a fost importator net, pentru prima dată, în ultimii 10 ani. Ca direcţie strategică, am putea urma exemplul Poloniei şi să investim în procesare, ajungând ca, pe termen lung, să avem un sold pozitiv al comerţului internaţional cu produse agroalimentare, cu o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, citată de Agerpres. 

Conform analizei KeysFin, anul trecut România a avut cea mai mare scădere a valorii producţiei vegetale, de 18,5%, şi a coborât pe locul 7 în UE, fiind devansată de Polonia. 

Deşi țara noastră a ocupat în continuare primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb, în 2020 producţia realizată a fost de 10,2 milioane de tone, România pierzând poziţia de lider în favoarea Franţei. La producţia de grâu, România a mai pierdut un loc în clasament, ajungând pe locul 6, cu 5,1% din total şi o recoltă de 6,4 milioane de tone în anul 2020. 

 

Contra penuriei de alimente

 

UE intenționează să intensifice coordonarea la nivel european, pentru a se asigura că cetățenii săi nu se confruntă cu o penurie de produse esențiale, în aceste vremuri de criză. Pe 12 noiembrie a.c., Comisia Europeană a anunțat că adoptă un plan de urgență și că va înființa un mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză, în materie de securitate alimentară (EFSCM). 

Mecanismul se va baza pe un grup de experți, format din reprezentanți ai statelor membre și ai unor țări terțe, din actori din toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente, precum și pe un set de norme procedurale care îi va reglementa funcționarea. Grupul de experți se va concentra asupra unui set de acțiuni care trebuie finalizate între jumătatea anului 2022 și sfârșitul anului 2024:

-acțiuni prospective, de evaluare a riscurilor și monitorizare: îmbunătățirea nivelului de pregătire, grație utilizării datelor disponibile (inclusiv a celor referitoare la vreme, climă și piețe), analizarea mai aprofundată a vulnerabilităților și a infrastructurilor critice ale lanțului de aprovizionare cu alimente;

-coordonare, cooperare și comunicare: schimburi de informații, bune practici, planuri de urgență naționale; elaborarea de recomandări pentru a face față crizelor; coordonare și cooperare cu comunitatea internațională.

 

Eurostat a arătat, recent, că valoarea producției agricole a scăzut anul trecut în 11 state membre UE, comparativ cu 2019. România a înregistrat cele mai mari pierderi (-11,3%), fiind urmată, la mare distanță, de Bulgaria și Malta (fiecare cu -4,5%) și de Finlanda (-3,9%). La polul opus, indicatorul s-a apreciat cel mai mult în Lituania (+8,5% față de 2019), Irlanda (+4,6%) și Slovacia (+3,8%).

 

 

În ciuda crizei, România a reuşit să rămână cel mai mare producător de floarea-soarelui din Europa, cu o recoltă de 2,2 milioane de tone în 2020, arată analiza KeysFin.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității
Care au fost sursele fabuloasei averi adunate de Statul Catolic în ultima sută de ani? Este adevărat că finanțele Sfântului Scaun au fost gestionate decenii întregi, de-a lungul secolului al XX-lea, de un bancher...

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei
TOKYO – Premierul japonez Fumio Kishida a supraviețuit alegerilor generale din 31 octombrie, care au avut loc la doar câteva săptămâni după sosirea sa în funcție drept noul lider al națiunii. Pierzând doar 15...

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030
Galerie Foto România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 - 2030. Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un...

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim
Noul guvern adaugă 200 de lei la salariul minim lăsat de echipa lui Cîțu la 2.350 de lei. În Germania, coaliția „post Merkel” promite o creștere a salariului minim orar de la 9,82 euro la 12 euro, iar în...

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate
Charlie Munger, vicepreşedintele gigantului Berkshire Hathaway, condus de celebrul investitor Warren Buffett, a spus într-o conferinţă că pieţele de capital sunt extrem de supraevaluate în ceea ce priveşte...

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari
Bitcoin a scăzut sâmbătă cu 12,14%, până la 47.176,09 dolari, pierzând 6.567,6 dolari față de închiderea anterioară, relatează Reuters. Bitcoin, cea mai mare și cea mai cunoscută criptomonedă din lume,...

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem
Restructurarea sistemului bancar a continuat, procesul fiind accentuat în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că băncile au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 de...

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini
Când zona euro se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din istoria ei, când preţurile din Germania şi Spania cresc cu cel mai accelerat ritm din ultimii 30 de ani, Banca Centrală Europeană asigură lumea că...

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național în 2019, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, arată un raport al Comisiei Europene. Țările UE au pierdut...

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022
Plata pensiilor în 2022 necesită o suplimentare cu 11 miliarde de lei a bugetului de stat, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.  "Cu siguranţă bugetul va trebui suplimentat, impactul bugetar va fi...

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021
Ministerul Finanțelor lanseazã trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani, la dobânzi de 4,25%, 4,75%, 5,10 %. Programul începe luni, 6 decembrie...

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026
Vouchere de vacanță vor fi acordate salariaților din instituţiile publice, în perioada 2022 - 2026. Fiecare angajat primește tichete în valoare de 1.450 de lei anula, iar suma totală este d e...

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020
Primele şapte din cele 10 cele mai mari companii de asigurări din piaţa locală au terminat anul trecut pe profit, cu marje cuprinse între 0,64% şi 8,84%, în timp ce trei companii au raportat pierderi, potrivit...

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021
Afacerile din comerțul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, au crescut cu 11,1% în primele 10 luni din 2021, față de aceeași perioadă din 2020, arată datele...

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021
Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile până la 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, un...
Serviciul de email marketing furnizat de