x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză

0
Autor: Valentin Gros 09 Apr 2020 - 10:38
Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză


Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a făcut ca multe companii să își închidă temporar activitățile. Este evident că ne putem aștepta la o criză în plan economic, despre care mulţi analişti spun că va fi mai gravă decât cea declanşată în 2008. Dacă la nivel european guvernele multor ţări analizează deja strategii de salvare, la noi propunerile vin din mediul privat. Potrivit unui “manifest” semnat de mai mulți antreprenori, România ar avea nevoie de 30 miliarde de euro pentru a evita o situație catastrofală. Totodată, un set de surse de finanțare, care ar asigura circa 27-30 miliarde de euro, a fost identificat de Cristian Socol, profesor la ASE.

O modalitate de atragere a lichidităților ar fi reașezarea realistă a cheltuielilor și veniturilor din bugetul de stat. „Într-o variantă optimistă se pot aloca integral fondurile prinse în bugetul pe 2020 pentru investiții, de 50 miliarde de lei (circa 10,5 miliarde de euro)”, spune Socol. În opinia acestuia, varianta pesimistă ar însemna 35 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro) pentru investiții publice.

Finanțarea de la nivel european prin emiterea de coronabonds (obligațiuni comune la nivelul UE) ar aduce un plus de 5% din PIB, „adică 11 miliarde euro ar reveni României”, arată economistul.

Împrumuturi pentru industrie și agricultură

De asemenea, împrumuturi de două miliarde de euro pot fi accesate de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru dezvoltări sectoriale pe industrie, agricultură, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie etc. „Există deja unele programe în funcțiune în acest sens, altele pot fi demarate”, a menționat Cristian Socol.

El crede că parteneriatele public private (PPP) trebuie fundamentate și implementate urgent pentru măcar 5 obiective de investiții majore, prioritar în spitale. Conform reglementărilor în vigoare, peste două miliarde de euro ar putea fi atrase doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile, a explicat profesorul. Totodată, din investiții străine directe (ISD) ar putea intra peste 5 miliarde de euro în acest an.

Un leu din 5 merge la săraci

„Pentru România aș vedea ca 80% din aceste resurse de finanțare să meargă către susținerea investițiilor, reindustrializare și creșterea capacității interne de producție”, spune economistul. Restul de 20% ar urma să se aloce “pentru ajutorarea celor 4 milioane de români aflați în deprivare materială severă”, completează Socol, care propune „acordarea unui venit minim universal pentru aceste persoane de 1.000 lei lunar timp de 3 luni”.

Discuții pe sume mari

Așadar, România își face calcule de ordinul zecilor de miliarde de euro, dar aceste calcule vin, în special, de la oameni de afaceri și analiști și mai puțin dinspre guvernanți. În același timp, la nivel european sunt puse la cale strategii de amploare, desigur la cifre mult mai mari.

Banca Centrală Europeană (BCE) a transmis miniştrilor de Finanţe din zona euro, într-o videoconferință care a durat 16 ore, că anul acesta sunt necesare măsuri fiscale în valoare de 1.500 miliarde de euro, pentru a contracara criza economică provocată de pandemia de coronavirus, după cum au declarat unii oficiali pentru Reuters. În replică, Germania, Olanda şi alte state din nordul continentului s-au declarat dispuse să susţină măsuri UE în valoare de numai 500 de miliarde de euro. Nu s-a ajuns la un acord comun. Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a anunțat că discuțiile vor continua.

10% va fi scăderea economică în spațiul comunitar anul acesta, conform estimărilor Comisiei Europene

OPINIE Cristian Socol: Relaxarea cantitativă, gură de oxigen

În forma sa pentru populație, helicopter money („bani aruncați din elicopter”) ar însemna că Ministerul Finanțelor Publice transferă în contul fiecărui individ o sumă de bani, din motive sociale, dar și economice, pentru a mări cererea și a reporni astfel oferta. Este forma asociată cu Universal Basic Income - Venitul Minim Universal.

Ar putea oferi o gură de oxigen o Relaxare Cantitativă (Quantitative Easing) țintită (injecții de bani indirecte în economie, prin cumpărarea de titluri pe piața secundară de la bănci), instrument implementat deja de Banca Centrală, dar înțeles greșit de către mare parte din public și majoritatea decidenților de politici publice (drept o intervenție nelimitată). În opinia mea, la noi, capacitatea de intervenție este limitată atât ca amplitudine, cât și temporal, la maximum 6 luni, în principal din nevoia sau constrângerea de a menține sustenabili indicatorii de adecvare ai rezervelor internaționale.

Poate ajută dacă Banca Centrală va solicita Băncii Centrale Europene accesul la operațiunile de swap și tranzacții repo, operațiuni ce ar mări lichiditatea în euro pe piața internă, la costuri reduse. BCE trebuie să reia aceste proceduri, experiența crizei anterioare - în care de această facilitate au beneficiat Polonia, Ungaria și țările baltice – arată că procesul este sustenabil și a avut succes.

 Deocamdată, România nu are helicopter money în adevăratul sens al definiției. În ultimă instanță, temporar și doar excepțional, BNR ar putea folosi acest instrument eficace - helicopter money - punând lichiditate în contul Ministerului Finanțelor Publice, existent la BNR. Deocamdată, Băncii Centrale nu-i permite statutul și, în plus, aceasta ar trebui să fie doar o operațiune temporară, voluntară, cu caracter excepțional. Instrumentul este eficace deoarece nu are impact în creșterea datoriei publice.

Este necesară stimularea simetrică a cererii și ofertei, doar prin măsuri țintite spre populația și IMM-urile vulnerabile.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceasta se va aplica dn 1 noiembrie 2021. Proiectul a fost aprobat...

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți
O fabrică de peleți va fi construită în locul Combinatului Chimic de la Făgăraș. Clădirile acestuia au fost detonate controlat, miercuri, în cadrul unei acțiuni spectaculoase. Primarul orașului Făgăraș...
Serviciul de email marketing furnizat de