x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză

0
Autor: Valentin Gros 09 Apr 2020 - 10:38
Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză


Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a făcut ca multe companii să își închidă temporar activitățile. Este evident că ne putem aștepta la o criză în plan economic, despre care mulţi analişti spun că va fi mai gravă decât cea declanşată în 2008. Dacă la nivel european guvernele multor ţări analizează deja strategii de salvare, la noi propunerile vin din mediul privat. Potrivit unui “manifest” semnat de mai mulți antreprenori, România ar avea nevoie de 30 miliarde de euro pentru a evita o situație catastrofală. Totodată, un set de surse de finanțare, care ar asigura circa 27-30 miliarde de euro, a fost identificat de Cristian Socol, profesor la ASE.

O modalitate de atragere a lichidităților ar fi reașezarea realistă a cheltuielilor și veniturilor din bugetul de stat. „Într-o variantă optimistă se pot aloca integral fondurile prinse în bugetul pe 2020 pentru investiții, de 50 miliarde de lei (circa 10,5 miliarde de euro)”, spune Socol. În opinia acestuia, varianta pesimistă ar însemna 35 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro) pentru investiții publice.

Finanțarea de la nivel european prin emiterea de coronabonds (obligațiuni comune la nivelul UE) ar aduce un plus de 5% din PIB, „adică 11 miliarde euro ar reveni României”, arată economistul.

Împrumuturi pentru industrie și agricultură

De asemenea, împrumuturi de două miliarde de euro pot fi accesate de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru dezvoltări sectoriale pe industrie, agricultură, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie etc. „Există deja unele programe în funcțiune în acest sens, altele pot fi demarate”, a menționat Cristian Socol.

El crede că parteneriatele public private (PPP) trebuie fundamentate și implementate urgent pentru măcar 5 obiective de investiții majore, prioritar în spitale. Conform reglementărilor în vigoare, peste două miliarde de euro ar putea fi atrase doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile, a explicat profesorul. Totodată, din investiții străine directe (ISD) ar putea intra peste 5 miliarde de euro în acest an.

Un leu din 5 merge la săraci

„Pentru România aș vedea ca 80% din aceste resurse de finanțare să meargă către susținerea investițiilor, reindustrializare și creșterea capacității interne de producție”, spune economistul. Restul de 20% ar urma să se aloce “pentru ajutorarea celor 4 milioane de români aflați în deprivare materială severă”, completează Socol, care propune „acordarea unui venit minim universal pentru aceste persoane de 1.000 lei lunar timp de 3 luni”.

Discuții pe sume mari

Așadar, România își face calcule de ordinul zecilor de miliarde de euro, dar aceste calcule vin, în special, de la oameni de afaceri și analiști și mai puțin dinspre guvernanți. În același timp, la nivel european sunt puse la cale strategii de amploare, desigur la cifre mult mai mari.

Banca Centrală Europeană (BCE) a transmis miniştrilor de Finanţe din zona euro, într-o videoconferință care a durat 16 ore, că anul acesta sunt necesare măsuri fiscale în valoare de 1.500 miliarde de euro, pentru a contracara criza economică provocată de pandemia de coronavirus, după cum au declarat unii oficiali pentru Reuters. În replică, Germania, Olanda şi alte state din nordul continentului s-au declarat dispuse să susţină măsuri UE în valoare de numai 500 de miliarde de euro. Nu s-a ajuns la un acord comun. Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a anunțat că discuțiile vor continua.

10% va fi scăderea economică în spațiul comunitar anul acesta, conform estimărilor Comisiei Europene

OPINIE Cristian Socol: Relaxarea cantitativă, gură de oxigen

În forma sa pentru populație, helicopter money („bani aruncați din elicopter”) ar însemna că Ministerul Finanțelor Publice transferă în contul fiecărui individ o sumă de bani, din motive sociale, dar și economice, pentru a mări cererea și a reporni astfel oferta. Este forma asociată cu Universal Basic Income - Venitul Minim Universal.

Ar putea oferi o gură de oxigen o Relaxare Cantitativă (Quantitative Easing) țintită (injecții de bani indirecte în economie, prin cumpărarea de titluri pe piața secundară de la bănci), instrument implementat deja de Banca Centrală, dar înțeles greșit de către mare parte din public și majoritatea decidenților de politici publice (drept o intervenție nelimitată). În opinia mea, la noi, capacitatea de intervenție este limitată atât ca amplitudine, cât și temporal, la maximum 6 luni, în principal din nevoia sau constrângerea de a menține sustenabili indicatorii de adecvare ai rezervelor internaționale.

Poate ajută dacă Banca Centrală va solicita Băncii Centrale Europene accesul la operațiunile de swap și tranzacții repo, operațiuni ce ar mări lichiditatea în euro pe piața internă, la costuri reduse. BCE trebuie să reia aceste proceduri, experiența crizei anterioare - în care de această facilitate au beneficiat Polonia, Ungaria și țările baltice – arată că procesul este sustenabil și a avut succes.

 Deocamdată, România nu are helicopter money în adevăratul sens al definiției. În ultimă instanță, temporar și doar excepțional, BNR ar putea folosi acest instrument eficace - helicopter money - punând lichiditate în contul Ministerului Finanțelor Publice, existent la BNR. Deocamdată, Băncii Centrale nu-i permite statutul și, în plus, aceasta ar trebui să fie doar o operațiune temporară, voluntară, cu caracter excepțional. Instrumentul este eficace deoarece nu are impact în creșterea datoriei publice.

Este necesară stimularea simetrică a cererii și ofertei, doar prin măsuri țintite spre populația și IMM-urile vulnerabile.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat
Majoritatea dintre noi suntem înscriși în sistemul public de pensii, pentru care cotizăm atâta timp cât suntem angajați. Adică pentru a avea o pensie de stat și pentru care plătim din salariu contribuții la si...

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie
La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii...

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat
Semnarea actului individual de aderare la un fond de pensii administrat privat necesită un mare nivel de atenție. Actul de aderare este încheiat cu administratorul fondului ales şi trebuie semnat atât de...

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!
Industria de automobile intră sub spectrul unei noi restricții de producție din cauza lipsei magneziului. China, care asigură 90 la sută din producția mondială a acestui metal, și-a redus drastic livrările, în...

Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008

Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008
Galerie Foto Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European va prezenta astăzi studiul „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, acesta înscriindu-se în programul de...

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută
Peste 908,6 milioane de lei din capitalizare a pierdut Bursa de Valori Bucureşti (BVB) săptămâna trecută, adică 0,41%. Tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu 12,16%. Capitalizarea bursieră se situează...

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în luna august 2021, raportat la perioada anterioară, ajungând la 232,62 milioane de lei, arată datele Miinisterului Finanțelor. Datoriile ajunse...

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor
Preţul a devenit un factor mai important în procesul de achiziţie, promoţiile şi mărcile private câştigă teren. Acest comportament de consum e tipic în perioadele de criză economică, când unii oameni îşi...

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare
BNR schimbă condiţiile de creditare. Avansul creşte de la 15% la 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, la 35% pentru cele în euro şi la 50% pentru cele în alte valute. Se modifică şi calculul...

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România
A treia cea mai mare bancă după active din România se pregăteşte pentru un viitor al muncii hibrid, în care angajaţii vor putea lucra de acasă jumătate de săptămână, chiar dacă activează în...

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele
Fitch, cea mai mare agenţie de rating, a reconfirmat ratingul de ţară al României. Decizia reprezintă un semnal pentru România, a spus ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu. Agenţia de rating Fitch a...

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei
Cea mai profitabilă companie din sud-estul Europei este din România. Pe primele locuri în top se mai află alte trei companii românești. Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra...

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla
Alocațiile pentru copii vor crește cu 20% iar pensiile cu 6% din ianuarie 2022, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Totodată, datoria publică nu va depăși 50% din PIB până la...

România are sute de focare active de pestă porcină africană

România are sute de focare active de pestă porcină africană
România are 585 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 35 de judeţe şi în Capitală, arată ANSVSA. Dintre acestea, 20 sunt în exploatații comerciale și 3 în exploataţii...

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu
Ministerul Finanțelor monitorizeazã firmele din domeniul energiei pentru a depista eventualele distorsiuni ale pieței în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. Ministrul Finanțelor, Dan...
Serviciul de email marketing furnizat de