Guvernul român are nevoie „disperată” de bani şi se bazează pe privatizări pentru a reduce deficitul în următorii doi ani şi pentru a investi în infrastructură, se arată într-o analiză publicată de Reuters. Executivul român a cerut luna trecută companiilor interesate oferte pentru vânzarea pe bursă a 9,8% din compania de petrol şi gaze Petrom, tranzacţie care se va ridica la 600 de milioane de euro pe baza capitalizării actuale a companiei. Statul a dat indicii că va acorda comisioane mici pentru intermediere, emulând modelul polonez.
Două mari bănci s-au retras deja, scrie sursa citată, fără a le numi. Totuşi, o ofertă de 600 de milioane de euro pe o bursă care n-a văzut tranzacţii mai mari de 100 de milioane de euro este semnificativă, notează Reuters. Astfel, giganţii de pe Wall Street se bat pentru a primi încredinţarea tranzacţiei: JP Morgan, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Citigroup lucrează la constituirea de oferte, ca şi elveţienii de la UBS şi japonezii de la Nomura.
Majoritatea se aliază cu bănci sau companii de brokeraj locale, potrivit Reuters. Astfel, Goldman face pereche cu Unicredit, Morgan Stanley cu Raiffeisen Capital, iar Citigroup, cu Societe Generale.
Adiţional, presa română a raportat că JP Morgan va lucra cu Banca Comercială Română (BCR), unitate a Erste Bank, iar ING va fi partenerul UBS. Tranzacţia este complicată, deoarece Petrom vrea să facă o majorare de capital de 600 de milioane de euro, care deja a fost întârziată. Iniţial a fost planificată pentru vara lui 2010, dar statul vrea să vândă acţiunile înainte de a se face majorarea. Listarea celor 9,8% ar creşte semnificativ pachetul listat pe bursă, acum existând doar 6%.
Statul va lista în acest an şi 16% din Transelectrica – pachet ce valorează 83 de milioane de dolari pe baza capitalizării actuale – şi 15% din Transgaz – valorând 156 milioane de dolari.
Acestea nu sunt foarte mari, dar există potenţial pentru oferte publice iniţiale foarte mari pentru viitor. Ministerul Economiei va lista în primul trimestru din 2012 şi Romgaz, companie care valorează 2 miliarde de euro, potrivit BCR. De asemenea, guvernul este presat să listeze şi Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care dispun în total de 60% din capacităţile de generare a electricităţii din România şi produc anual circa 45% din curentul electric.
Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, este principala companie care sprijină această variantă, în locul concentrării acestora cu unităţi miniere şi termo în giganţii Hidroenergetica şi Nuclearelectrica, deoarece are pachete importante în aceste societăţi şi tocmai a fost listat la începutul lunii ianuarie. Reuters notează că pesimiştii pot spune că de la redeschiderea Bursei în 1995, cele mai mari listări au fost Transgaz – transportatorul naţional de gaze şi Transelectrica – operatorul reţelei naţionale de transport al energiei electrice. În plus, guvernul a avut şi în anii anteriori planuri ambiţioase de privatizare, dar „s-au redus spre nimic”.
Potrivit analistului Mihai Iulian Căruntu, de la BCR, de data asta totul este diferit, iar guvernul are nevoie de bani pentru a îndeplini reducerea deficitului până la 4,4% din produsul intern brut (PIB) în acest an, de la 6,5% anul trecut, iar penru 2012, ţinta este de 3%.
În acelaşi timp, are nevoie de fonduri pentru modernizarea infrastructurii energetice şi pentru atingerea ţintelor europene de mediu, potrivit lui Căruntu.